Capitolul 11

1.8K 170 30
                                    

Și văd cum motorul lui Jennifer ricoșează la câțiva metrii împreună cu încă una. Mă îndrept fără să mă gândesc de două ori acolo și o scot pe Jennifer dintre cele doua motoare și în acel moment explodează.

Collin, Matt și Mike vin și ei lângă mine și îngrijorarea de pe chipul lor îmi spune ca ceva s-a intampalt. Mă uit pentru prima dată la Jennifer și pot să spun că mi s-a tăiat respirația . Stătea inconștiență în brațele mele și ochii ei superbi erau închiși.

-Jennifer!o strig, zmucind-o destul de tare .

Fără nici un rezultat. Doar stătea inconștiență, cu capul pe spate și de pe antebraț curgandu-i niște sânge.

Matt mi-o ia din brațe și o duce la spital, cu noi pe urmele lui.

¤După 3 ore¤

A fost operată de urgenta și am înțeles că în acest moment este în afară oricărui pericol. Acum stăm toți 5, pentru că ni s-a alăturat și celălalt frate al Jenn, și ne uitam pe pereti așteptând să ne lase să intram.

-E cineva pentru Jennifer? întreabă o asistenta și sărit toți în picioare.

-Puteți intra! spune și ne face semn spre o ușă.

Intrăm toți în acelas timp și o putem vedea întinsă pe un pat alb de spital uitandu-se pe tavan.

Ne adunăm în jurul ei și ce face ne surprinde pe toți. Îi sare în brațe lui Collin, iar el o strânge în brațe la rândul lui.

Mike îmi arunca o privire confuza și presupun ca nici a mea nu e diferita.

Se despart din îmbrățișare și își arunca privirea spre frații ei. Îi i-a și pe ei în brațe și nu știu ce își spun, apoi se uită la noi fără alt gest.

-Când pot scăpa de aici?intreaba și Matt îi arunca o privire urâtă.

-Acum! spune o asistenta care nu știu când a intrat. Doar ca trebuie ca un adult sa îmi semneze astea! spune fluturând niște hărți prin fata ochilor ei.

-Le semnez eu! spune Matt fără alt gest .

-As vrea ca un părinte sa le semneze dacă nu este vreo problema!îl informează și automat mușchii mei se încordează

-Dar eu as vrea sa le semneze Matt! spune Jennifer, părând la fel de încordată ca mine.

-Am atins vreo coarda sensibila? ne întreabă asistenta și abia acum mă uit și eu el ea.

Este cam de vârstă noastă, cu un par roșcat foarte creț și niște ochi verzi electrizanti. Observ cum Mike îi arunca niște priviri mai intense cea ce mă face sa pufnesc.

-Părinții noștri nu ne iubesc! Ne baga doar în probleme! țipă din senin Jennifer.

-Adică voi nu va înțelegeți cu părinții voștri? mă trezesc și eu vorbind și primesc o privire urâtă din parte lui Mike.

-Nu! spune cu jumătate de gura.

Peste ceva timp o externeaza pe Jenn și decidem sa mergem toți la un bar din apropiere. Ne așezăm la o masa mai retrasa și observ cum Jennifer își scoate telefonul și o groaza de notificări se aud din telefonul ei.

-De când nu ti-ai mai deschis telefonul? întreabă Matt și obține un pumn din partea lui Jennifer.

-Ești așa un nesimțit când vrei! spune, dar este întreruptă de chelnerul care a venit sa ne ia comanda.

Chelterul ăsta afurisit o soarbe din priviri mai ceva decât o cafea după câteva nopți nedormite. Și ceilalți au obsevat asta, dar Jannifer nu pare sa îi dea dea importanta.

Ne aduce comanda și o văd pe Jennifer cum scuipa cafeaua și se ridica furioasa și se duce spre chelerul ăla și....

Ok...știu ca nu am mai postat de muuult timp...dar asta e :)
De acum voi posta o data pe săptămână, pentru a fi clar ;)

Semne mortaleUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum