Boboaca (1&2)

Capitolul 17

Bogdan 

Ajung acasa nervos si trantesc usa in urma mea.Cum a putut tarfa aia sa faca asa ceva ?Da e adevarat m-am culcat cu ea dar nimic mai mult .Nu pot sa cred ca a fost a mea si acum iara nu mai este .Cu ce am gresit eu acestei lumi ?

Ma intind in pat si imi las toate gandurile ce pun stapanire pe inima mea sa iasa.Atunci am plecat si am lasat-o, am suferit dupa ea si am inceput sa cred ca am uitat-o dar atunci cand am privit-o dupa atata timp am realizat ca nici macar o secunda nu am uitat de ea si de zambetul ei.Acum nu eu am plecat ci ea.A plecat fara sa ma asculte dar si eu am plecat si am lasat-o pe un pat alb din spital .Poate ca e mai bine asa ....

Daca as sta departe de ea poate ca i-ar fi mai bine si ei si mie .Ai stat patru ani departe de ea !  

Si uite cum a prins constinta mea viata.Poate ca are dreptate si ea .Dar ce i-as putea zice :nu suntem impreuna ci doar m-am culcat cu ea ..suna penibil si iar ar spune ca imi bat joc de ea .Nu vreau sa fim asa dar poate ca ar trebui sa o las in timp .

Sisi 

Dupa un somn de 3 ore pentru ca am plans toata noaptea ma ridic din pat si ma uit in oglinda de la dulap.Arat groaznic dar noroc ca astazi e sambata si nu trebuie sa merg la cursuri .Dupa ce ma ridic din pat ma duc in bucatarie unde Bella face clatitele ei in forma de stelute .

-Neata!zic eu 

-De ce ai plans ? zice ea direct 

-Nu tu buna, nu tu neata, nu tu ce faci ?

-Sisi ?

-Pentru ca demonul nu imi da pace ..

-Cand ai sa intelegi ca in toate povestile ea ramane fericita cu demonul si nu cu ingerul ?

-Ce vrei sa zici ? 

-Ai vazut tu o fata care sa ramana cu baiatul timid si cuminte ?

-Amm...nu ?!

-Dar pe cate fete le-ai vazut fericite cu baiatul "rau " ?

-Pe multe ?!

-Exact !

-Mai precis ?

-Acum plangi si suferi din cauza lui dar tot maine tu vei zambi datorita lui ...

-Cum asa ? 

-Pentru ca ingerul are chip de demon ...

Bella imi pune in fata o farfurie cu clatite si incep sa mananc linistita .

-Sisi da tu iti cunosti mama adevarata ? si scuip clatita 

-Te rog sa taci !tip eu 

Ma intorc si plec spre camerea mea.Simt fiecare vena din corp cum vrea sa se sparga .Nu o cunosc .Si toata copilaria mea mi-am dorit sa o cunosc .Mama mi-a zis ceva despre cum ar fi cazut in depresie dar pe atunci nu intelegeam acest termen .

Ma imbrac comod si parasesc apartamentul .Cobor pe scari si ajung in parcul din fata.E o zi destul de obisnuita pentru Londra, nu ploua dar e inorat afara .Imi pun castile in urechi si incep sa alerg pe alee .In parc sunt cativa copii care se joaca fericiti, o batrana care hraneste porumbeii, un batran care se plimba si priveste curios si 2 copii care nu cred ca sunt mai mari de clasa a 9-a stau pe banca si rad impreuna.El sta cu capul in poala ei si o priveste cu admiratie iar ea il priveste cu o sclipire in ochi aparte.Par fericiti impreuna dar nu o sa ii tina mult timp ...nu stiu de ce dar asa simt .Ea pare genul de fata care isi doreste protectie, iubire, pasiune iar el pare acel baiat care nu crede in sentimente, iubire si dinastea.Ea e o satena cu par lun si ochi verzi iar el un baiat c parul negru carliontat si ochii caprui.Par asa fericiti din exterior dar oare chiar sunt ?Adica pare totul prea roz si cand totul e roz de la inceput nu va rezista dar totusi e dragut sa ai acel gen de relatie .

-Prea dragut, nu ? ma intreaba o voce subtire si atat de cunoscuta mie 

Ma intorc iar in spatele meu sta Bea.

-Asa e.

Fara sa ma mai gandesc nici o clipa o strang in brate, stiu ca mi-a gresit dar am atata nevoie de imbratisarea asta incat nu mai conteaza .

-Ce faci ? o intreb eu 

-Respir aer curat ...

-Bea de ce te-ai casatorit ? 

-Pentru ca viata nu e mereu roz si cand nu iti gasesti ingerul te mariti cu iadu .

-Ce ti-a facut ?

-Ce nu mi-a facut ?

-Spune ! 

-As vrea dar trebuie sa plec inapoi ca altfel se va lasa cu scandal..

-Te disrugi singura...

-Stiu .

Si cu asta pleaca .

Ma asez pe o banca simpla si o privesc pe batranica din fata mea cum hraneste porumbeii .Un grup format din 5 baieti trece pe langa ea si incep sa strige :

-Nebuna cu porumbeii ! Nebuna femeie!Hahahahahahahahhaa! 

Eu doar privesc si incep sa ma incrunt .Batranica se intoarce cu fata spre mine si imi spune :

-Niciodata oamenii nu vor intelege ca eu am atata iubire in mine incat niciun barabat nu a putut sa aiba grija de ea.Porumbeii vin mananca si pleaca sunt toti la fel si fizic si spiritual, ei nu lasa cicatrici pe inima care nu se vor vindeca niciodata dar in schimb barbatii o fac .

-Ati iubit vreodata ? intreb eu 

-Am iubit un demon cu chip de inger .

-Dar cand demonul e de fapt inger ce se intampla ? 

-Atunci vei fi fericita o viata ....

-Si cum fac diferenta intre un demon cu chip de inger si un inger cu chip de demon ?

-Demonul cu chip de inger te va pune in genunchii de durere si te va lasa dar ingerul cu chip de demon se va inoarce ca sa te ridice sus .

-Dar pana atunci voi suferi ? 

-Draga mea, iubirea inseamna suferinta .

-De ce nu ati incercat sa va refaceti viata ? 

-Atunci cand iubesti nu mai poti vedea niciun barabt inafara de el, nu mai poti atinge niciun barabat, nu mai poti saruta niciun barabat, nici macar dragoste nu poti face cu altul ....

-Ati avut si copii ? 

-O fetita...

-Ce sa intamplat cu ea ? 

-As vrea sa stiu si eu ....

-Cum adica ? 

-Am last-o in maternitate ...zice ea cu lacrimi in ochii 

-De ce ? 

-Pentru ca era facuta cu el ....

-Dar era doar un copil ?

-Care ii purta ochii si zambetul ....

-Va pare rau ? 

-In fiecare zi ....

-De nu o cautati ? 

-M-ar uri ....

-Eu as vrea sa imi gasesc mama ....

---------------------------------------------

Heii! Stiu ca nu am mai postat de mult dar am avut de invatat foarte mult .

Vreau sa va multumesc pentru tot si va pup ! :*