Boboaca (1&2)

Capitolul 22

Sisi 

Stau impreuna cu Bogdan de doua ore in sala de asteptare a spitalului si asteptam sa se trezesca .Din pacate nu am aflat nimic despre ea deoarce nu a are niciun act la ea sau nimeni nu a sunat la politie ca sa declare disparitia.Medicii ne-au recomandat sa mergem acasa dar cum as putea pleca cand stiu ca acolo e o femeie care inca  nu s-a trezit ...macar e stabila .E de datoria mea sa raman aici iar Bogdan o face pentru mine .

-Dumneavostra sunteti salvatori ? intreaba un doctor batran 

-Da! spun eu hotarata 

-Doamna, s-a trezit.O puteti vedea daca doriti .

-Multumesc! 

Ma ridic de pe scaun iau plusul cu mine si pornesc spre salonul alb unde femeia sta ghemuita in patul alb si simplu .Privesc imaginea din fata mea iar un fir de spaima imi traverseaza sira spinarii.

-Buna ziua ! spun eu sfioasa 

-Tu esti cea care ma salvat ? intreaba ea 

-Da ...

-De ce ? 

-Pentru ca cineva va iubeste si a facut ca noi sa trecem pe acolo in momentul acela.

-Cineva ma iubeste ? 

-Sunt sigura ca da .

-Eu nu cred ...si se intoarce cu fata spre mine si priveste plusul il dau si il strange la piept .

-De ce spuneti asta ? 

-Tu iubesti ? 

-Da! 

-Esti iubita de persona pe care o iubesti ? 

-Da! 

-Vrei sa iti spun o poveste, tanara frumoasa ? 

-Sigur ca da ! 

-Acesta poveste incepe undeva cu multa vreme inainte ....pe vremea in care pasiunea vietii mele era baletul.Dansam balet de dimineata pana seara .Intr-o zi la scola de dans a venit un nou instructor, era inalt cu parul saten si pletos dar nu plete lungi ci doar breton si cat sa ii acopere gatul.Eu aveam undeva pe la saptesprezece ani si eram o tanara cu parul roscat si ochii caprui .Da era exigent, poate chiar cel mai dur profesor din scoala .Dar intr-o zi ramasesem putin mai mult iar in sala de dans era el .Cand l-am vazut cum danseaza, inima a inceput sa imi bata cu putere si atunci m-am indragostit instant de el .Si el sa indragostit de mine...si pentru o scurta perioada de timp am trait cele mai frumoase momente ale vietii mele pana cand tata ma obligat sa ma casatoresc cu fiul partenerului de afaceri ...era un barbat frumos dar foarte snob.Atunci cand am auzit vestea m-am intalnit cu Alexander si am facut dragoste cu el pe acoperisul scolii ...acolo era locul in care nimeni nu ne putea vedea sau auzi .Dupa ce mi-am daruit corpul lui caci inima i-o dadusem de mult ..i-am spus despre barbatul cu care urma sa ma casatoresc .Doua lunii mai tarziu stateam intr-un oras nou departe de inima mea...departe de tot ce conta pentru mine.Am facut o nunta mare la care a trebuit sa ma prefac fericita dar degeaba pe buzele mele aveam un zambet larg daca inima mea plangea .Am ramas insarcinata, toata familia era fericita inafara de mine .Noua luni mai tarziu, am nascut un baiat blond si cu ochii albastri dar acest baietel, baiatul meu suferea de o boala care nu putea fi vindecata pe vremea aia ....si a murit .Am intrat in depresie si nu mai eram buna de nimic ...el ma parasit iar familia mea la fel .M-am intors inapoi in orasul in care inima mea ramasese ...aveam undeva pe la 23 de ani .M-am anjajat la scoala ca sa predau balet copiilor mici pentru ca nu aveam atata experienta ca sa le predau celor mari .La ora de balet era o fetita mica si frumoasa cam de patru ani iar intr-o zi am stat cu ea pana cand a venit tatal ca o sa ia ...iar in fata mea era Alexander .Atunci am inteles ca el si-a refacut viata ....dar eu nu .Am demisionat a doua zi si am plecat .Unde ? Am venit aicia in Londra cat mai departe ....si mi-am deschis o sala de balet unde imi invat elevii ca iubirea e cel mai frumos sentiment ...iar prin dans te poti indragosti de o persoana .Plusul pe care tu l-ai gasit e plusul pe care l-am cumoarat pentru baietelul meu .Daca m-am recasatorit ?Nu ...pentru ca nu am mai iubit pe nimeni inafara de Alexander care era fericit si fara mine ....

-E atat de trist .Dar cum ati rezistat fara iubire ? 

-Cine a zis ca am facut-o ? 

-Pai sunteti bine ....

-Tine minte asta: Nu toti care zambesc sunt fericiti ! 

-Unde mergeati cand ati facut accidentul ?

-La lacul din padure ...e cel mai frumos loc dupa bratele lui .

-Exact de acolo veneam si noi...e atat de frumos .

-Sti care e visul meu ? 

-Care ? 

-Ca el sa ma tina in brate in timp ce privim lacul .

-Pe mine el m-a tinut in  brate ...

-E frumos, nu ? 

-Cel mai frumos loc unde vreau sa ma aflu vreodata .

-Asa era si la noi cu acopersiul ...stateam acolo si priveam soarele cum apunea si imi soptea cuvinte dulci si cu iubire .....

-Cum va simtiti ? 

-Intrebare asta mereu m-a omorat pentru ca mereu spuneam ca bine ..dar niciodata decand nu l-am mai sarutat nu am facut bine ....

-Cum aveti puterea sa va ridicati in fiecare dimineata ? 

-Pai cred ....ca am un inger care ma iubeste .

-Si eu cred ca aveti .

-Pai altfel nu eram aici si sa iti povestesc povara vietii mele .

-Nu ati povestit niciodata, nimanui ? 

-Nu am putut ...dar cand te vad pe tine e ca si cum as vedea acea fetita blonda de atunci pe care eu o indrageam ....

-Ce frumos ....

-Cum e el ? 

-El ...cred ca e cel mai bun lucru care mi sa intamplat .Saruturile lui care ma inebunesc, privirile lui care imi provoaca fluturi in stomac, atingerile lui care imi transmit milioane de fire de electricitatie ..

-Il iubesti ....

-Chiar o fac ...

-Dar sti tu, iubirea doare ...

-Stiu ...pentru ca am trecut prin asta .

-Cum adica ? 

-Noi ne-am cunoscut pe cand eu eram doar o boboaca in N.Y iar el un gascan ...ne iubeam doar ca nu puteam fi impreuna ..de ziua noastra care e pe 25 decembrie am avut un accident iar el a plecat si a venit aici in Londra , la terminarea liceului am venit si eu aici ca sa pot sa ma antrenez la facultatea de patinaj si hochey ...aici ne-am reintalnit ......si ne-am indragostit dinou unu de celalalt .

--------------------------------------------------------------------------

Heii ! Imi cer mii de scuze ca nu am mai scris de mult .Doar ca daca sunt fericita nu prea pot sa scriu .Va multumesc pentru tot si va ador ! 

Va astept parerea .

Pupici!