Întâlnirea

22 2 0
                                    

Ajung în apartament. Oare chiar sunt vinovat de moartea soțiilor O'Connor? Faptul că le-am spus secretul, le-a adus moartea? Acum și Mary Moore și blestematul ăla de reportofon.

Măcinat de gânduri, vreau să aprind becul în dormitor.

Jack: Lasă becul stins.

Zise el încet, punându-mi pistolul la tâmplă.

Eu: Jack...

Jack: Mike, ai pus cumva ochii pe Evelin Summers?

Eu: Nu. Nu e nimic între noi.

Jack: A-ți ieșit împreună la cafea, te aduce acasă cu mașina. Trebuie să recunosc, e bună tipa.

Eu: De unde știi toate astea?

Jack: Te urmăresc Mike. Sunt mereu cu ochii pe tine. Așa i-am găsit pe soții O'Connor, pe Mary. Datorită ție, ei sunt morți.

Eu: Tu ești criminalul. Sângele lor e pe mâiniile tale și o să plătești pentru asta.

Jack: Mike, Mike, nu vezi?! Sunt prea bun la asta. Iubita ta, Evelin, nu are probe împotriva mea.

Zise el râzând așezându-se pe pat.

Eu: Dimineață o să dau declarația. O să povestesc tot ce s-a întâmplat. O să afle și dna Mercado ce i-ai făcut ficei ei.

Jack: Mă-ndoiesc. Ai o țigară?

Eu: Ai omorât-o și pe ea?

Jack: Stai liniștit, mi-am găsit țigările. Nu am omorât-o. Am otrăvit-o. Cred că și-a făcut efectul până acum. A fost amuzant.

Eu: Ești dement.

Jack: Mike...

Eu: De ce faci asta? Nu înțeleg.

Jack: Sunt multe lucruri pe care nu le înțelegi și e mai bine așa, crede-mă. E spre binele tău.

Eu: Spre binele meu? Faptul că mă faci complice la crimă e spre binele meu? Faptul că mă faci să mă simt vinovat pentru crimele tale, e spre binele meu?!

Jack: Te-am protejat de Chad....

Eu: Nu ți-am cerut să o faci.

Jack: Totuși, cu plăcere.

Eu: Mâine se termină totul Jack. Îmi pare rău că s-a ajuns aici.

Jack: O să recunoști tot?

Eu: Da.

Jack: O să intrii în închisoare.

Eu: Trebuie să plătesc și eu cumva pentru ce i-am făcut lui Amber. Fata aia merita cel puțin o înmormântare cum trebuie.

Jack: Hmmm... Știi că te-aș putea ucide chiar acum?

Eu: Și de ce nu o faci?

Jack: Bună întrebare. O întrebare la care încă nu știu răspunsul.

Zise el fluturând pistolul către mine, apoi mergând la geam.

Jack: Totuși, ar trebuii să-i fac o vizită lui Evelin. Sunt curios, cum ai reușit să pui mâna pe așa o fată?

Eu: Nu e nimic între noi. Se folosește de mine ca să ajungă la tine.

Jack: Asta e dragoste cumva? Faptul că o protejezi?
Ar fi păcat să moară și ea, nu? Cum te-ai simții? Vinovat? Distrus?

Simțeam cum fierbe sângele în mine. Fac câțiva pași, apoi sar pe el și îl dobor. Scapă pistolul din mână, acesta alunecând către piciorul biroului. Ne împărțim pumni, până cănd se rostogolește deasupra mea.

Nenorocitul era un tip destul de masiv, musculos, fapt ce îi conferea un advantaj în lupta corp la corp. Ca să am șansă, trebuia să trișez.

Îl trag de păr și îi dau un cap în gură. Mă târăsc spre pistol, însă nu ajung prea departe că mă trage de picior. Îi dau cu piciorul în figură, însă când să pun mâna pe pistol mă înjunghe în picior cu cuțitul.

Se ridică și mă privește. Plin de sânge pe față, îmi zice.

Jack: Mi-ai spart nasul, nenorocitule.

Se duce și ia pistolul și apoi se apropie de mine.

Jack: Te doare? Ai face bine să mori până mâine.

Apoi primesc o lovitură cu pistolul în creștetul capului care mă pune la somn.

Vântul sufla ușor și împrăștia cenușă prin aer. Eram pe un câmp la marginea pădurii. La câțiva metrii de mine, o fata era cu spatele. Își ardea hainele într-un butoi. La un moment dat se întoarce către mine și îmi arată spre pădure.

În secunda următoare eram în mijlocul pădurii. Auzeam niște chicoteli. Mă uit în toate direcțiile și o văd pe Evelin, ascunzându-se după un copac. "Prinde-mă dacă poți!" strigase ea, apoi o luase la fugă.

Alerg după ea, cerându-i să se oprească, dar în zadar. Ajung în fața unei cabane. Intru și o strig "Evelin!" .
Aud aceleași chicoteli din pădure, sus la etaj. Urc rapid scările și intru în prima cameră.

Acolo, o fată stătea pe pat, cu spatele către mine. Ținea în mâna dreaptă o brichetă, iar în mâna stângă o poză cu mine. Dă foc pozei, apoi se întoarce către mine. Era Amber.  "O să arzi în iad!"  zise ea, cu o privire diabolică.

O minte diabolicăUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum