Numar pana la patru, apoi tac.
Imi las sufletul sa zboare departe.
Cu suferinta m-am impacat,
Suntem prietene de moarte.
Anihilez orice gand, si imi iau avant.
Ma-nalt catre cer, ma-ndepartez de pamant.
Las durerea sa curga, sa stearga iubirea,
M-am pierdut pe mine, mi-am pierdut nemurirea.
Si lupt cu putere, lupt si cu durere,
Dar credinta din mine, a uitat sa mai spere.
Nu omor agonia, o las sa ma rapeasca,
Las rana din mine sa se adanceasca.
CITEȘTI
Poezii
PoetryLas durerea sa-mi arda amintirile, Cu ochii goi, ignor toate privirile. E greu sa te pierzi pe tine, dar cu timpul, Te resemnezi, si iti afli verdictul.
