Poezia XI

2.6K 157 21
                                    

Durerea te striga din colturi pustii,
Esti rece, ti-e teama, nu poti sa mai vii.
Te-asteapta, sopteste ca e pe sfarsite,
Inima, sufletul, toate ti-s ranite.

Intunericul vegheaza, lumina se stinge,
Memoria ti-e patata cu lacrimi de sange.
Incerci sa te ridici, dar esti blocat la sol,
Te arde durerea, insa doar privesti in gol.

Esti fara putere, un trup fara viata,
Inchizi ochii si-ti pui mana pe fata.
Simti craniul cum incepe sa iti putrezeasca,
Ramasitele din tine n-o sa se reintregeasca.

Te-ai resemnat, durerea te cuprinde,
Puterea din tine nu se mai aprinde.
Zaci negru, pustiu, lipsit de culoare,
Ai vrea sa te-opui, suferinta-i prea mare.

PoeziiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum