Ma striga vocea-i neincetat,
Regret sa sterg tot ce-am pictat,
Imbratisati, sub clar de luna,
Gandind c-a fost doar o minciuna.
Dar sufletul nu-mi mai permite,
Sa cred ce creierul nu simte.
Caci noi am fost ceva sublim,
Iar mintea mea vrea sa suprim,
Tot ce am fost si am-ncetat,
Stiind ca doru-i greu pacat.
Dar ce sa fac, inima buna?
Tu nu ma crezi c-a fost minciuna,
Refuzi sa nu mai simti nimic,
Si sa crezi ca el mi-e amic,
Cand tu-l iubesti, iar eu la fel,
Ne-am mai pierdut usor un tel.
Dumnezeule, din suflet va multumesc, deoarece, datorita voua, acest volum a ajuns pe locul doi in poezii! Aveti toata recunostinta mea! Daca nu ati fi fost voi, eu nu as fi reusit. Nici nu ma asteptam la asta, ce-i drept, dar pot spune ca, multumita voua, am o realizare mare in viata. Va multumesc din inima pentru ca imi cititi poeziile, suflete frumoase! Sa aveti mare, mare grija de voi, va iubesc!
CITEȘTI
Poezii
PoetryLas durerea sa-mi arda amintirile, Cu ochii goi, ignor toate privirile. E greu sa te pierzi pe tine, dar cu timpul, Te resemnezi, si iti afli verdictul.
