Si ramuri bat in geam,
Iar ritmic, stropi de ploaie
Cu-n falnic amalgam,
Cad pe pamant, siroaie.
Privesc cu ochii mintii,
Ce ganduri mai ascund,
Rugile-mi catre sfintii
Ce sunt pe plan secund.
Un lung suspin imi scapa,
Vars iar lacrimi amare,
Caci necredinta-mi sapa,
O grava abdicare.
Cand ploaia se-nteteste,
Cad in genunchi, speriata,
Ca orice om greseste,
Nu-i pentru prima data.
O soapta slaba-mi iese,
Sub forma de iertare,
De pe buzele arse,
Eu cer doar indurare.
CITEȘTI
Poezii
PoetryLas durerea sa-mi arda amintirile, Cu ochii goi, ignor toate privirile. E greu sa te pierzi pe tine, dar cu timpul, Te resemnezi, si iti afli verdictul.
