Attention! Harry is coming

Capitolul 60

Viata este o aventura,te indepartezi de tine insuti, te indrepti tot mai departe. Cu cat te indepartezi mai mult cu atat te simti mai nefericit.Cauti fericirea, dar cu cat cauti mai mult fericirea, cu atat mai mult te indepartezi de ea. Si poti sa vezi foarte bine in viata ta. Nu este o filozofie, este o simpla constatare. Toti cauta fericirea.Dar cu cat te indepartezi cu atat mai nefericit devi. Viata este cautarea fericirii, dar te duce catre nefericire. Fiindca intr-o zi n-ai sa mai poti, esti obosit si foarte plictisit. Aventura asta nu te mai fascineaza. Si te relaxezi in interiorul tau, te intorci acasa. Cu cat uiti de fericire cu atat mai fericit devii. In ziua in care incetezi sa mai cauti fericirea, tu esti fericit. Viata este promisiunea fericirii, dar numai o promisiune. O promisiune niciodata indeplinita. Moartea este cea care iti indeplineste promisiunea.Ce rost are atunci sa te zbati sa cauti fericirea?

"Haide iubito,trebuie sa mananci aceva" spune Harry asezandu-se pe pat cu o tava in mana

"Nu vreau ,Harry!" Ma rastesc

"Nu ai mancat de ieri.Iar de cand Marco a spus ca nu a aflat cine a scris mesajul ,nu faci decat sa stai in pat" raspunde vizibil iritat

Ma ridic in sezut si privesc incert catre el."Nu vreau sa mananc Harry,si nu am oricum nimic mai bun de facut decat sa stau aici"

"Serios?Pentru ca cineva e aici pentru tine" ranjeste iar eu ridic o spranceana .

"Cine?"

"Laura" Tipa Harry  si in cateva momente usa se deschide aratand o blonda cu un trup micut care vine spre mine.

"Ma bucur sa te vad,te simti bine?" Intreaba cu mai putin entuziasm față deobicei

"Sunt bine" raspund simplu

Harry ofteaza si ii face un semn Laurei.

"Eu o sa va las sa faceti chestii de fete ,ne vedem mai tarziu iubito,merg la munca ." Spune sarutandu-mi tandru obrazul "Doar anuntati-ma daca se intampla ceva ,in regula?" Aprobam si el iese in camera facandu-ne jucaus cu ochiul.

"Esti bine?" Intreb confuza atunci ca observ ca Laura priveste in jos ,jucandu-se agitata cu degetele.

"Um,da sunt bine" spune zambind puțin cam forțat

"Spune-i asta și feței tale draga mea" subliniez serioasa,dar sfarsesc prin a chicoti "Nu m-ai imbratisat deloc astazi si zambetul larg nu isi prea face aparitia pe fața ta,sa nu mai spun de sclipirea din ochi care a disparut complet"

Ea ofteaza si isi ridica privirea din pamand mutand-o asupra mea.

"Eu si Liam-" ochii ei au inceput sa luceasca ,semn ca va incepe sa planga,lucru ce nu imi va face bine intr-un moment ca asta "Eu si Liam ne-am certat" continua ea dar de data aceasta dand frau liber catorva lacrimi.

"Vino aici" spun in timp ce imi deschid bratele ,ea ghemuindu-se in ele suspinand . "Ce s-a intamplat?"

"Nu stiu" spune oftand "Sunt foarte confuza ,cred ca ma inseala Ev" spune ea tragandu-si nasul .

Pufnesc si o ridic facand astfel incat sa ma poate privi in ochi.

"Liam nu ar face asta niciodata ,linisteste-te" ii spun iar ea pare sa ma asculte si respiratia ei devine mai  lenta.

"Il iubesc foarte mult,stii?Am incredere in el ,dar imi e prea frica sa il pierd" spune stergandu-si  lacrimile.

"Nu o sa il pierzi,va iubiti prea mult"spun si chiar vorbesc serios ,desi nu ma pricep la consolari asta e chiar adevarul.

Aproba si imi ofera un zambet mic  inainte sa isi infasoare bratele in jurul meu.

"Te iubesc ,esti o prietena minunata" sopteste

"Si eu te iubesc" zic zambind usor.

Ma bucur ca in momentele astea am pe cineva care sa fie cu mine.

****************************

"Ma dor asa de tare picioarele!" Ma plang in timp ce ne asezam la masa din mica cafenea pe care am ales-o.

"Te inteleg,nu in fiecare zi iei toate magazinele din acest mall la rand" chicoteste

Privesc cum o fata bruneta imbracata cu uniforma pe care este inscriptionat numele localului.Mai trag un ochi peste meniu inainte sa ne ceara comanda .

"Un fresh mixt te rog" ii spun politicoasa in timp ce noteaza

"Iar mie o apa minerala,rece" adaug Laura . Bruneta aproba si merge inapoi la bar.

La masa noastra se asterne linistea.Si nu e acel tip de liniste stanjenitoare pentru ca nu ai ce sa vorbesti  cu persoana de langa tine.

Era genul de liniste tensionata.Niciuna dintre noi nu avea forta necesara sa vorbeasca pentru ca amandoua treceam prin situatii dificile .

Linistea a fost sfaramata la un momentdat de sunetul scos de unul dintre telefoanele noastre.

"Nu este al meu" zice Laura in timp ce isi verifica mobilul

Aprob si ma intind dupa al meu ,cautandu-l in geanta.Intre timp sosesc si bauturile noastre impreuna cu un zambet fals aruncat de chelerita.

Iau o inghititura mare din bautura mea si gura mea capata insfarsit niste lichid .

Deschid mesajul care este de la Harry si zambesc timid.

Harry<3 :Cum merge iubito,va distrati?

Privesc la Laura care sta din nou cu privirea in jos.

Eva: Mhm. :) Ce faci? xx

Harry: Tocmai ce am luat o pauza .Imi e dor de tine :(.

Imi musc buza de jos. pentru a incerca sa imi stapanesc zambetul tamp ce mi s-a asternut pe buze.

Iubesc asa de mult latura asta a lui Harry.Atunci cand e grijuliu si dragut ,nu cand e rece si agresiv dand cu pumnii in tot ce prinde,dar probabil ca stim cu totii ca il iubesc asa cum e.

Primesc inca un mesaj,insa decid sa ii raspund mai intai lui Harry si apoi sa verific mesajul.

Eva: Si mie imi e dor de tine Harry.

Astept pana ce telefonul indica un vazut,semn ca mesajul meu a fost livrat  asa ca il deschid pe al doilea .

De la fără numar ,ora 16:21

Deschid mesajul si mainile incep sa imi tremure incontrolabil iar tot ce am mancat si baut pana acum ameninta sa iasa atunci cand observ ca in mesaj este o poza cu mine si Laura facuta cu cateva minute inainte sa primesc mesajul.Langa poza este si un text.

Fără numar a trimis o imagine.
Fără număr:Frumoasă cafenea,nu-i așa?

Fără număr:FUGI!

___________

Mi se pare ca cam scazut activitatea voastra față de cartea mea ,asa ca probabil o sa postez mai rar.