9

39 11 1
                                    

-Pentru că îmi place! țipă ea râzând și scuipând sânge din buză. Nu vezi? Ești captivă în lumea mea, a ta, a noastră! Și vezi bine că acum eu sunt la conducere. Tu chiar nu vezi cât de mult te-ai schimbat? Tu niciodată nu ai vorbit urât cu nimeni, iar acu mă ataci lovindu-mă cu brutalitate. Ești o piază rea.

Tot ceea ce spune nebuna asta e adevărat, dar nu mă pot stăpâni. O lovesc cu pumnii și mai tare decât înainte, încercând să o fac să tacă dar ea râde parcă în ciuda mea .

-Dacă tot ai chef de glume proaste, spune acum nervoasă scuipând din nou , am de gând să te învăț minte.

Vreau să mă mișc de pe ea, dar dispare parcă învăluită de magia celui rău, iar picioarele nu vor să se miște. Mă forțez prinzând de picioare,reușesc să mă mut un centimetru când o groapă își face apariția chiar sub mine înghțindu-mă de vie. Pierdută într-un tunel,  fără nicio scăpare ,alunec țipând de durere. De-a lungul tunelului apar niște paianjeni enormi care mă înconjoară și mă leagă cu pânza lor foarte puternică. Ce poate fi mai rău decat niște paianjeni enormi șși urâti?  Scorpia aceea. O răsc. Bine ați venit în lumea mea, lumea coșmarurilor , știu că nu voi muri niciodată, decat doar dacă...

Patul durerilorUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum