La naiba, fug! Picioarele mele desculte calcă cu rapiditate pe frunzele reci și ude căzute pe pământul mort. Nu e adevărat, trăiesc? Cum trăiesc când inima mea a încetat să mai bată? Verific să văd dacă sursa vieții mele e la locul ei și spre surprinderea mea nu sunt un zombi ambulant, ci chiar trăiesc! Inima bate cu rapiditate fugind o dată cu mine. Desigur, din nou încerc să-mi salvez viața pe care deja am pierdut-o!!!
De fiecare dată când aud un zgomot mă întorc panicată, nu vreau să mă prindă nebuna aceea din urma.
"De cine fugi Kara? "
"Fug de ea, e malefică , mă va tortura până când voi ceda, iar acest lucru nu va ține la infinit pentru că deja mi-am epuizat aproape toate coșmarurile, dar am doar.."
Ocolesc copacii ce se află în fața mea, dar cu greu pot distinge ce se află înainte. E ceață de două degete, de o poți tăia liniștit cu cuțitul... O ființă apare din neant, sărindu-mi în fată și speriindu-mă de moarte.
- Kara! Te va prinde. Nu ai unde să fugi pentru că vei ceda, și tu știi asta, și eu știu asta ...până și ea știe asta. Te lasă să te distanțezi, dar te va prinde din urma așa cum un tigru prinde o gazelă speriată. Te va devora de vie! Picioarele mele încep să tremre pentru că aceste gânduri le aveam în minte. În lumina clară a lunii pot observa cu ușurință chipul persoanei din fața mea, e ...e chiar Tyler!
- Tyler! țip speriată , tu..tu nu ești mort?
- Ba da! Și m-am întors din morți ca să te iau cu mine, spune și urlă, un urlet scos din nebunia curată. Prin ploaie, în padurea întunecată fug de două persoane , copia mea malefică și iubitul meu mort! Cineva să mă ajute ,am să mor definitiv sau până atunci am să îmi dau duhul de un milion de ori?
CITEȘTI
Patul durerilor
Short StoryCaptivă în propria ei viață și în propriul ei joc, Kara James va încerca să evadeze cu orice preț . Va reuși însă să scape de cel mai mare dușman al său? Știe că e acolo, undeva , și o urmărește, îi face "farsele" pe care și le dorea să le facă, lu...
