Patul durerilor

8

Sunt captivă într-o cutie, o pot simți ,dar nu o pot vedea. Ce se întâmplă?
Mă simt ca un mim prost care se blochează în propriul său joc. Nu mai rezist durerii, iar picioarele îmi cedează fundul meu lovindu-se pe podeaua tare și rece. Panica pune stăpânire pe mine, de ce nu pot să respir? Cutia invizibilă parcă se strange tot mai tare, iar corpul meu o data cu el,daca nu se intâmplă o minune am să ajung placintă.
O lumină orbitoare apare de nicăieri, iar pereții cutiei sunt acum praf și pulbere, s-au evaporat ca prin minune. În fața mea , la doar câțiva centimetrii distanță stă o fată parcă ruptă din mine, jumatatea mea.
-Deci am ajuns, spune fata zâmbind malefic. Bine ai venit în lumea mea. Sper că te-ai distrat în cele două jocuri , mi-a plăcut să văd panica din ochii tai. Ști, atunci când tu te panichezi și te gândești la cele mai rele coșmaruri, le pot simți și eu, doar sunt parte din tine. Știu de ce îți este frică, știu tot ce-ți place, ce nu-ți place și mai ales ... eu mă hrănesc cu fricile tale exact așa cum tu te hrănești cu amintirile pozitive doar ca să ai puterea să lupți. De aceea am să te fac să cedezi, îți voi crea atâtea amintiri oribilie încât am să reușesc să pun stăpânire pe tine.
-De ce-mi faci toate astea? DE CE? Răspune-mi în acest moment, urla la ea prinzând-o de umeri. Adrenalna din corp îmi permite să mă descarc iar acum mă aflu deasupra scorpiei lovind-o cu toată energia mea. Cine e tâmpita asta care încearcă să-mi fure sufletul?