Prima iubire

Capitolul 11

Am ajuns acolo și am intrat pe poarta mare, pe care scria cu litere mari, impunătoare și foarte colorate "PARC DE DISTRACȚII". După ce am intrat, primul lucru pe care l-am văzut, a fost un stand cu vată pe băț.
-David, vreau vată pe băț. Îmi iei?am zis eu cu o voce de copil mic și uitându-mă de jos cu ochii mari către iubitul meu.
-Da, pitico. Îți iau.
Am mers și am cumpărat vată pe băț pentru toți, apoi am plecat să ne dăm prin carusele. Prima dată ne-am dat pe roata mare. Am văzut orașul și niște clădiri foarte frumoase. Apoi ne-am dat prin tot felul de carusele. Am mers să ne luăm și înghețată.
-Ce înghețată îți iau?
-Cumpăr eu de data asta, tu ai cumpărat vata pe băț și de toate..
-Ești nebună, pitico?am început amândoi să râdem, după care a continuat, Sunt ultimele zile cu mine și vrei să te las să plătești tu, Em?
-Păi, cam da..
-Ei, bine, nu.
A plătit înghețata și am început să ne plimbăm. Am văzut o cabină din aceea în care îți faci poze și ți le scoate pe moment. Ne-am făcut douădoar eu cu David, una serioși, sărutându-ne sau așa și una când ne strâmbam; și doua cu toți patru. Am luat un pix și am scris pe spatele pozelor mele "cea mai frumoasă amintire <3". Am zis că atunci când ajung acasă scriu și pentru ceilalți ceva pe spate. Ne-am mai dat pe alte tâmpenii de acolo și am plecat. Am mers pe jos până la o pizzerie din apropiere, am mâncat, am povestit și am râs, după care Andrew a chemat-o pe mama lui după noi. Pe mine și pe David ne-a dus acasă și imediat ce am ajuns, ne-am schimbat și ne-am pus să facem tortul de care am zis înainte să plecăm. Am pregătit toate ingredientele și am început. Am făcut aluatul, și când am avut de pus făina în bol, am început să arunc cu făină în David și el în mine. Am terminat cu făina și am avut de pus ouăle, pe care bineînțeles, câteva dintre ele au ajuns pe hainele piticului meu și câteva pe mine. Râdeam de nu mai puteam și m-am pus pe scaun.
-Ce faci? Treci și pune ingredientele aici, să amestec.
M-am dus și am început să torn restul ingredientelor. Am terminat cu aluatul și l-am băgat la cuptor. Am început cu crema. Am pus ciocolată și tot ce trebuia în bol, chiar și pe noi și pe hainele noastre, dar asta nu contează.
După ce am terminat de făcut aluatul și cremele, am luat frișca, bombonelele și tot ce mai eveam pentru decor. Am decorat tortul, cu o inimă și multe bombonele, iar în inimă am scris "Emi și David". I-am făcut o poză și l-am lăsat la rece. Am așteptat să vină Delia și apoi am tăiat tortul și am mâncat. Deli a zis că a fost foarte gustos, iar eu sunt de aceeași părere.
Mâine era duminică, ziua în care plecam și singura zi de duminică pe care nu o așteptam. Îmi sună telefonul.
-Alo?
-Da? Sunt Alexandra.
-Mătușă?
-Da. Te-am sunat să-ți zic că mâine, la ora 18 fix, trebuie să fii la intrare în parc, de unde o să te ia o mașină.
-Dar, mătușă, nu vreau să vin.
-Trebuie.
Nu a așteptat să mai zic ceva și a închis. Nu prea am vorbit eu cu mătușa Alecandra, ci doar știam că există și că atunci când eram mici venea regulat să ne viziteze, dar din câte am vorbit, părea foarte dură.
M-am dus în "noua mea" cameră ,bineînțeles, camera lui David. L-am rugat să mă conducă până la casa unde am crescut să pot să-mi iau la revedere și să-mi iau toate hainele. M-a dus până acolo și apoi l-am rugat să mă lase singură, dar mi-a zis că la ora nouă dacă nu sunt acasă, vine după mine. I-am mulțumit și am așteptat să plece. Am intrat înauntru și mi-am luat trollerul. Mi-am așezat toate hainele și multe din amintirile mele de acolo. Mi-am pus și un carnețel cu numere de telefon, pe care l-am găsit în fosta cameră a lui tata, gândindu-mă că'mi va fii de folos. Am căutat poze pe care le aveam cu Hope, Ariana, Jane, Andrew și David. Cu Andrew aveam doar una pe care am făcut-o în parcul acela de distracții. Cu David aveam destul de multe, dar cele mai multe le aveam cu Ariana. Am luat un pix în mână, am luat pozele,niște foi și m-am pus la birou. Am vrut să mă apuc să le scriu ceva frumos fiecăruia, dar lacrimile mi-au inundat obrajii. Mii de lacrimi cădeau. De fiecare dată când atingeam pixul de foaie, mai mulți fiori mă invadau și mai multe lacrimi cădeau, mii de sentimente și mii de amintiri. Toate în același timp. Am început să scriu, cu tot cu lacrimile acelea în ochi. După ce am terminat de scris, am început să-mi liniștesc lacrimile și să le fac să nu mai cadă. Fără să-mi dau seama s-a făcut ora nouă. Am băgat repede foile și pozele în bagaj, nevrând ca David să le vadă încă. Am vrut să ies, dar David a apărut în fața ușii.
-Acum, pitico? Ce-ai făcut? Sper că n-ai pus ochii ăștia frumoși să plângă!
-Nu! M-am uitat prin lucrurile mele vechi și mi-am amintit de tot ce-am făcut aici, apoi mi-am făcut bagajul, dar n-am plâns.
-Te cred, doar pentru că asta vroiam să aud, dar în adâncul sufletului meu, știu că cel puțin o lacrimă ai vărsat.
M-am dus și l-am luat în brațe.
-Acum, hai acasă că mâine până la 16 trebuie să ne distrăm.
-Ok.
Am mers acasă. Am stat până la ora 22 în camera de zi, apoi am intrat în camera nostră, care peste o zi, va ajunge doar "camera lui", din nou. Când am intrat în cameră, mi-am luat pijamalele și m-am dus în baie să mă schimb. Când am venit înapoi, în pijamale, m-am aruncat în pat și m-am pus în fund. David era schimbat în boxeri și.. păi, cam atât, din nou, lăsându-și mușchii la vedere. El s-a așezat pe scaunul de la birou, în fața patului.
-Emily, știu că ți-am mai zis de multe ori, dar acum e important și foarte serios.
-Ce e?
-Trebuie să nu plângi. Orice faci, să nu plângi după mine. După noi. Vei găsi alți prieteni și alt băiat pe care să-l iubești. Tu ești încă mică, iar asta e prima ta despărțire, dar stai liniștită, vei trece peste.
-Ba nu o voi face! Te aștept. Oricât trebuie, te aștept.
-Nu.. tu trebuie să-ți începi o nouă viață și să uiți că mă iubești ca iubit, și să-ți amintești doar că suntem amici. Eu voi fii aici, oricând. Dacă vreodată îți vei aduce aminte de mine, voi fii aici, tot timpul.
-Te iubesc!
-Și eu!
Am mai vorbit puțin, după care ne-am pus la culcare.

Bonus, BONUS, BONUS!! :))
Sper că vă place.
Nu știu când o să-l postez.
Azi, e joi, ora cinci (17) și nu știu de ce nu merge netul, deci cred că va fii postat cam pe vineri-sâmbătă, dacă netul nu-și revine.
Sper să n-am greșeli de scriere.
Și, apropo, baftă celor de a opta, care au avut simulările și care anul acesta dau examenul. Vă țin pumnii ❤
Mersi pentru susținere, comentarii și voturi. Vă iubesc, unicornilor ❤