Prima iubire

Capitolul 19

Am vorbit puțin cu Paul, apoi l-am rugat să mă conducă până la ușă.
-Ok..pa!
-Stai.. mâine mergem împreună la școală?mă întreabă el.
-Da.. la cât să fiu gata?spun eu, roșind
-Pe la șapte jumătate.
-Bine. Voi fi gata. Pa!
-Tare..Pa!
Mă duc către el să-l îmbrățișez. Brațele lui se încolăcesc în jurul meu într-o îmbrățișare caldă. Toate cioburile din inima mea se lipesc înapoi, pentru un moment. După ce ne îndepărtăm din îmbrățișare, bucățile rupte din inimă s-au împrăștiat din nou.
Am plecat să mă mai plimb puțin, înainte de a merge acasă.
Am început să mă gândesc la tot felul de lucruri. Cum ar fii :cât de dură și strictă e mătușa, cât de dor îmi e de prietenii mei, că îmi e dor de tata și de mama, că vreau înapoi acasă și.. că eu și Paul putem fi cei mai buni prieteni. E un băiat foarte de treabă, drăguț și tare. Să nu credeți că m-am îndrăgostit! Nu! Încă îl iubesc pe David și încă îl voi iubi. Mă duc acasă.
-Mătușă, am venit!strig din ușă.
Nu-mi răspunde, dar aud zgomot în bucătărie. Mă duc acolo.
-Mhm..ce gătești?
-Fac un tort. Peste câtva timp vine Paul cu Dianne, mama lui, la noi. Soțul lui Dianne e la lucru, așa că sunt liberi. Să nu te pui să faci curat sau să-ți așezi lucrurile, că trebuie să sosească și să nu te găsească în dezordine.
-Bine. Mă duc în cameră.
Intru în cameră și deschid laptopul. Intru pe skype și îl sun pe David.
-Hei, piticule! Ce faci?
-Mor de dor.. îmi e dor de ochii tăi frumoși și zâmbetul perfect.
-Aw..
-Facem conferință? Eu, tu , Jane, Hope, Ariana și Andrew?
-Ok. Stai că-i sun.
Îi sun pe ei și vorbim pe grup.
-Heii! Îmi e tare dor de voi!strig eu.
-Heii! Și nouă de tine.spune Aria
-Da.. foarte mult!afirmă David.
-Ai văzut vreun băiat frumos?întreabă Hope.
-Eu nu mă uit după băieți, eu mor de dorul vostru. Mai ales de a lui David.spun eu, atunci când cineva deschide ușa.
Mă uit în spre ușă.
-Cine e?spune Jane.
-Paul. Un nou prieten.spun, când Paul se aruncă în pat, lângă mine, în fața laptopului.
-Ai zis că nu!spune Hope.
-Hopeee!spune David. Taci!
-Ok, băieți.. îmi e tare dor de voi! Vorbim mai încolo, a venit vecinul meu și stau puțin cu el. Paaa! Pupici!
-Paa! Pupici!spun ceilalți.
-Îmi e tare dor de tine! Ține minte ce ți-am zis înainte să pleci!spune David.
-Da! Te iubesc! Pa!
-Și eu! Paa!

-Deci, ce mai faci?
-Te-am cam întrerupt. Trebuia să aștept jos.
-Nu! Stai liniștit.. oricum, dacă mai stăteam puțin, probabil începeam iar să plâng.
-Îmi pare rău că ți-ai pierdut vechii prieteni. Băiatul cu care ai vorbit ultima dată, presupun că e iubitul tău, nu?
-Nu.. a fost, până m-a luat mătușa aici și am decis să ne despărțim.
-Sincer, tu te simți nașpa și probabil, vei crede că sunt egoist, dar eu mă cam bucur că ai venit. Ești super de treabă și așa am cu cine să mai povestesc, nu prea am prieteni pe stradă aici.am început amândoi să râdem, după care, el a continuat, Serios!
-M-ai făcut să zâmbesc. Asta e ceva.spun eu, chicotind. Nu prea am râs de când am plecat de acasă.
-Te vei acomoda. Și dacă trebuie, te ajut eu. Oricum, suntem în aceeași școală, dacă pățești ceva, eu sunt fratele tău mai mare.eu am început să râd. De ce râzi? Vorbesc foarte serios, spune el făcându-mi cu ochiul.
-Mersi!spun eu zâmbind.

Dimineața m-am trezit la 6:30. M-am dat jos din pat și am mers la baie. Am mers în cameră și m-am pus să mă îmbrac. Mi-am luat un tricou alb, pe care scrie cu negru, mare "Rock", pe care l-am băgat în pantalonii mei negri cu talie înaltă. Mă gândesc că din cauza tricoului voi fi etichetată și voi auzi comentarii, dar asta sunt eu și ador rock-ul. N-ai ce-mi face.
În picioare mi-am luat converșii și în spate ghiozdanul meu negru. La ora 07:25 am ieșit afară. Am mers la poarta lui Paul și când am vrut să intru, iese Paul pe ușă.
-Mi-ai luat-o înainte!strigă el de la ușă.
Vine încet spre mine, eu dându-mi părul după ureche.
-'Neața!
-'Neața, pitico!
-Ce faci?
-Eh.. nu știu. Merg la o petrecere.spune el, ironic. Tu?
-Eu la disco.spun, tot ironic.
-Nu trebuia să-ți iei tricoul ăla! Vei auzi foarte multe comentarii de la divele școlii.
-Nu-mi pasă. Asta sunt eu și gata.
-Îmi place personalitatea ta. Nu-ți pasă de ce zic ceilalți. Te-a văzut mătușa ta?
-Nu..doar am strigat un "paa" înainte să plec, căci, dacă mă vedea, sigur mă trimitea să mă schimb.
-Ai dreptate.și amândoi am început să râdem.
Când am ajuns acasă, i-am zis că îmi e foarte teamă și rușine, iar el a încercat să mă "îmbărbăteze" spunăndu-mi lucruri drăguțe. Am intrat. Mi-am căutat sala de clasă, l-am îmbrățișat, l-am pupat pe obraz și am zis că ne vedem după ore, sau chiar și în pauze, dacă vreau ceva, apoi mi-a urat baftă și a plecat.
Am intrat în clasa mea. Am vrut să mă așez în bancă cu o fată care stătea singură. Când să mă așez, vine un băiat, se așează și mă întreabă ce fac.
-Mă lași să stau jos?
-Găsește-ți alt loc!
-Dar cine ești tu? Hmm.. mare îngâmfat.
Am plecat lângă o fată care desena.
-Bună! Pot să stau aici?
-Ăm..da.
-Ok. Mersi.îmi las lucrurile pe scaun și mă pun jos. Eu sunt nouă. Mă numesc Emily. Tu?
-Eu mă numesc Jennifer. Dar poți să-mi spui Jenni.
-Ok, mă bucur de cunoștință, Jenni! Ce desen frumos, ești foarte pricepută! Și mie îmi place să desenez, dar nu sunt așa de bună.
-Mersi.
La ușâ cineva își drege vocea. Toate privirile se îndreaptă acolo. Erau trei fete, care păreau foarte fițoase.
-Ce avem noi aici? Colegă nouă? Pff..spune una dintre ele, apoi toate trei încep să râdă.
-Uitați-vă cum e îmbrăcată! Îți iei haine de la second-hand?
-În primul rând, cine ești tu să mă judeci?spun eu, ridicându-mă în picioare, lovind banca nu mâinile, provocând un zgomot puternic. Și în al doilea rând, eu mă îmbrac cum vreau, de unde vreau.

Hei!
Capitol nou!
Am vrut să îl pun ieri, dar habar n-am cum brânză am făcut, dar am scris jumătate din el, am ieșit puțin de pe wattpad și l-am șters din greșeală =))
Mersi pentru susținere, voturi și comentarii.
Vă iubesc!
Să-mi țineți pumnii, mâine dau test la fizică ~ugh..oribil~ și la engleză. La engleză nu-i rău, dar fizica o urăsc.
:|
Dacă nu iau mai mult de opt, nu mi-ați ținut pumnii =)))
La fizică tot timpul am media cea mai mică :|

Bla, bla, bla.
Oricum, vă iubesc!
Aaa, da, vroiam să vă zic că de curând, am citit o carte super, numită "Hoțul de cărți" de Markus Zusak. E o carte normală, nu de pe wattpad, dar e minunată. Un carousel de sentimente.
Și acum citesc o carte drăguță, care s-ar putea să vă placă, de asemenea, ca și cea de care v-am spus mai sus, și se numește "Orașul borcanelor" de Arnaldur Indridason .

Fetele, ați primit mărțișoare azi?
Eu da <3
Am primit o floare și mărțișoare. <3 <3
Vă iubb multttt <3 <3 <3