Prima iubire

Capitolul 12

Dimineața, m-am trezit obosită și am mers în bucătărie, unde Delia gătea.
-'Neața! Trebuie să mă aștepți. Te ajutam eu la mâncare.
-Nuu! Azi pleci, cum să te obosești să faci mâncare?!
Am mâncat micul dejun și am mers cu David să ne plimbăm. Am povestit și mie tot îmi dădeau lacrimile, iar el mi le ștergea.
-Nu-mi vine să cred că azi plec! Nu vreau asta și mătușa nu înțelege cât rău îmi face îndepărtându-mă de voi.
-Te cred.. nici eu nu vreau să pleci.
După o plombare foarte lungă, pe la ora 12 am ajuns și noi acasă pentru prânz. Am mâncat și am plecat la Aria. Acolo erau și Andrew, Hope și Jane.
-Heii!strig când intru.
-Ce-i cu atâta bucurie? Rămâi aici?zice Ariana.
-Din păcate, nu, dar încerc să fiu pozitivă și optimistă în ultimul timp petrecut cu voi.
Am început să ne jucăm tot felul de jocuri stupide, de genul adevăr sau provocare și 5 degete. Am făcut cele mai nebune și amuzante provocări, am băut o grămadă de suc și am ascultat muzică. Am dansat și am făcut tot ce ne-a mai venit prin cap. Am spus adevăruri pe care nu le știam până acum și am dezvăluit unele secrete, pe care am promis să nu le spunem. Când a venit rândul lui David să-și spună secretul, a zis asta:
-Păi, nu e chiar un secret, dar na. Chiar dacă sunt unul dintre tipii tari din școală și o grămadă de fete vor să fie cu mine.
-Vai, tu, modestule.îl întrerupe Hope, la care noi toți râdem.
-Mai am și momente din astea,i-a replicat el, dar lasă-mă să termin. Chiar și cu aceste lucruri, o iubesc pe Emily și voi suferi mult după ce pleacă, dar vreau ca ea să nu sufere și să găsească pe altcineva, pentru că vreau să fie fericită. Deși o iubesc și o voi aștepta oricât.
-Aww.am zis noi, fetele, în cor.
După toate astea, s-a făcut ora 17.
-Sper că veniți cu mine, nu?
-Normal.
Am plecat spre casa iubitului meu.. de fapt, fostului meu iubit, ca să-mi iau bagajele. Mi-am luat la revedere de la Delia, am îmbrățișat-o și chiar mi-au curs și lacrimi, apoi am plecat spre parc. Am ajuns la intrare în parc la cinci și jumătate, așa că mai aveam jumătate de oră.
-Înainte să urc în mașină, am ceva pentru voi. E ceva din inimă.
-Să sperăm că nu vase de sânge.spune Jane ironică, cu lacrimi în ochi, dar chinuindu-se să-și țină zâmbetul pe buze.
-Ceva mai din adâncul inimii.spun eu râzând.
Jumătatea aceea de oră a trecut ca fulgerul și mașina a sosit. Am scos repede din bagaj foile și pozele și am mers la prietenii mei. Întâi, l-am îmbrățișat pe Andrew și i-am dat foaia, șoptindu-i să o citească după ce urc în mașină. Apoi am luat-o pe Jane, care plângea, și i-am dat și ei foaia și i-am șoptit același lucru, după care, am îmbrățișat-o pe Hope, apoi pe Jane și le-am dat și lor foile și pozele. Apoi, am mers la David. L-am îmbrățișat, apoi l-am sărutat. Un sărut dulce și trist de "la revedere". I-am băgat în buzunarul de la spate, de la pantaloni, foile și poza. Când am ajuns la ușa mașinii i-am zis:
-Uită-te în buzunarul din spate! Vezi că e o parte și pentru Delia! Paa, prieteni! Vă iubesc enorm! Îmi va fii foarte dor de voi!
David a fugit repede spre mine.
-Să nu uiți ce ți-am zis și ce mi-ai promis. Alți prieteni, alt iubit, altă viață. Te aștept aici. Nu suferi pentru mine, mergi înainte, pitica mea puternică! Nu dai înapoi, eu tot aici voi fi!
Ne-am sărutat repede și i-am zis că-l iubesc.
-Te iubesc, David! Vă iubesc și pe voi...paa!
-Pa, draga mea! Și noi te iubim și îți vom simți lipsa!zice Ariana plângând
-Da.. te iubim!spune și Hope, printre suspine.
-Vorbim la telefon! Te iubim enorm, să nu uiți!zice și Jane, printre lacrimi.
-Te iubim!zice și David, cu lacrimi în ochi.
Eu încercam să mă țin tare, să nu plâng. Am închis ușa și le-am făcut cu mâna, dar în acel moment, șiroaie de lacrimi mi-au curs și nu mai puteam zâmbi. Le faceam cu mână și lacrimile îmi curgeau, nimic mai mult.

Hei, dragilor! :3
Bonus, iarrr!
Săptămâna asta am mai mult timp, deci, multe bonusuri.
Dar nu am net. :|
Abia aștept să-l postez să văd ce părere aveți.
Scuze, dacâ e vreo greșeală gramaticală.