Autism (Justin Bieber) Book#1

Capitolul 25.

[Doua luni mai tarziu]

[Justin]

Sex...

Sex dur...

Lung si senzual sex...

Sex rapid...

La asta ma gandesc mereu.Dar eu si Lyiah nu am facut sex de cateva saptamani. Si nu Lyiah ma respinge.

Sunt eu cel care o respinge.

Practic nu o refuz.Simt ca ea vrea a faca sex cu mine doar ca sa ramana insarcinata,si nu ar trebui sa se intample as ceva.

Toata chestia asta cu,copilul o deranjeaza.Ea merge prin casa cu o fata trista.Si cand ma vede,ochii I se umplu de lacrimi.Poate nu ar fi trebuit sa vorbesc despre asta cu ea.Vreau copii?Da.Dar ma tem sa nu le dau boala mea.Si sa stiu ca asta e posibil nu inbunatateste deloc situatia.

Fiecare zi a fost ca o lupta.Am incercat sa pastrez tensiunea dintre noi scazuta,dar pare ca orice am face,un sarut sau o imbratisare,ne porneste pe amandoi.

Acum stau pe canapea,ma uit la televizor in timp ce Lyiah avea grija de Ruby si Toby.

-Justin?-

Si felul in care imi striga numele,Dumnezeule.As putea asculta asta toata ziua.

-Iubire?Esti ok?-Ma intreaba asezandu-se langa mine.

-Um...da.-M-am balbait picioarele tremurandu-mi tare.

Ea a zambit luandu-ma de mana,dar incet am tras-o din mana ei.Ea avea o privire indurerata pe fata ei,o fata cu care m-am familiarizat deja.

O vad de fiecare data cand ii resping afectiunea.Si doare mai mult de fiecare data cand o vad.

-Care este motivul?-Intreba.

-Um-m n-nimic.-M-am balbait.

-Justin...Haide...Poti vorbi cu mine.-Ma asigura.

Am suspinat adanc.-P-Promite-mi ca n-nu o sa plangi?-Am intrebat inocent.

-O-Okay.-A spus.

-E-Eu...Imi e frica sa...Fac sex cu tine.-

Ochi eu s-au marit.-Vorbesti serios?-

-Da...-

Ea a respirat adanc,clar este socata.-Justin,de...-

-Pentru ca imi este frica ca vrei sa faci sex cu mine doar sa ramai insarcinata...Sa ma faci fericit.Si...-

-Stai.Tu chiar crezi ca as face asta?-Intreba ofensata.

-Ly...Eu...-

-Nu...nu pot sa cred asta.-A spus fiind suparata.

-Ly...Ai promis ca nu o sa plangi.-Am spus vocea mea tremurand.

-E-Eu doar...Eu...-Nu a putut forma o propozitie,ceea ce imi spunea mie ca mai avea putin si plangea.

 -I-Iubire te rog...N-Nu plange.-Am spus apropiindu-ma de ea.

-Nu!Nu ma atinge!-Ea suspina ridicandu-se de pe canapea.

Acum era randul meu sa am o privire indurerata pe fata.Ea gafaia,suspine ii ieseau din gura.

-Justin...E-Eu stiu ca iti este frica sa ai copii.Iti este frica,sa nu le dai boala ta,dar ceea ce nu reusesti sa intelegi este ca tu impiedici binecuvantarile tale.

-Lyiah,calmeaza-te.-Am spus stand in picioare ca ea.

-Da.Eu-eu vreau sa am copii tai.Vreau sa iti dau bucuria pe care eu am avut-o o data.Bucuria pe care a avut-o mama ta cand ti-a dat nastere tie.-