Destin

15

( Uite ce fac eu pentru voi, sunt la capitolul 15. Si eu care initial as fi vrut ca toata cartea sa fi avut atatea capitole)

- Stai nemișcată sa pot sa îți aplic vopseaua.

- Nu, tu nu îmi pui mie aia in cap, si dau sa mă ridic de pe scaun da mă împinge înapoi.

- O sa ieși frumoasa te asigur eu.

Îmi strâng mâinile la piept si sunt sigura ca arat ca un copil de cinci ani care nu a primit jucăria dorita. Nu mă ridic de pe scaun, doamne in ce m-am lăsat tarata, si de cea mai buna prietena. Presimt ca o sa arat ca o tufa de boscheti. Seara asta trebuia sa fie una deosebita pentru mine.

- Hai e timpul sa te speli, îmi spune.

Nu mă ridic, o sa stau aici pana o sa îmi cada tot parul de la vopsea. O vad ca pleacă si zâmbesc dar in clipa următoare mă trezesc pe jos...nesimțita mi-a tras scaunul.

- Nu pot sa cred ca ai făcut asta, tip si mă ridic. O vad ca fuge si mă iau după ea pana mă trezesc in baie. Încuie ușa rapid si ia dusul.

- Ori o faci de buna voie ori o fac eu, in momentul asta pare Cruela din desenele animate.

- Bine bine.

Cedez si o las sa mă spele pe cap. Evit oglinda din baie si ies cu prosopul pe cap. Ma aseaza pe un scaun si îmi usucă parul apoi cred ca îmi face bucle. Ma uit la ceas si vad ca se apropie ora la care ar trebui sa ajungă Andrei.

- Închide ochii si lasă-mă sa te fac frumoasa, o aud.

- Sa nu mă machiezi strident si așa cred ca arat ca o peluza, si încep eu sa rad la prostia pe care am zis-o.

O las sa își facă treaba in timp ce eu stau nemișcata. Oare de ce am sunat-o dimineața si i-am cerut ajutorul? Știam eu ca nu o sa stea ea cuminte, de asta nici nu i-am zis când am ieșit cu Valentin, sigur intervenea de pe atunci. Poate ieșeam roșcata sau albastra. Cred ca mai bine as arata ca o strumfita si așa sunt blonda.

- Draga mea prietena arați superb, îmi spune in timp ce închide trusa de make-up.

- Da si presimt ca v-a fugi de cum deschid ușa, si începem sa radem.

- Te ajut sa te îmbraci, si îmi aduce rochia.

- Sa ști ca nu am cinci ani, si ii iau rochia.

- Ce faci nu uita de sutien.

- Nu merge sutien la rochia asta, nu are bretele.

- Asta daca nu ai un sutien special, si scoate dintr-o punga o chestie care arata ca un sutien.

- Vezi ca mă strânge, ii zic.

- Taci si înghite, o sa fi înconjurata de vedete.

De ce mereu pierd in fata ei? De bleaga ce sunt. O las sa îmi închidă rochia iar senzația ei pe piele e unica. Materialul e atât de vaporos si e atât de ușor. Sper sa arat bine cu toate ca îmi e frica sa mă uit in oglinda.

- Doar nu o sa stai acolo toata seara, sa ști ca nu te mănâncă oglinda. Of cu tine o sa mor, si mă trage de mana. Închid ochi si mă las trasa de ea.

- Nu vreau sa mă vad, si îmi pun mâinile la ochii.

- Vezi ca iți strici machiajul, si o aud ca se bosumfla.

- Of bine dar daca nu îmi place mă lași sa îți fac si eu o frizura drăguța?

- Bine, da ia mâinile alea o data de la ochii.

Fie ce o fi, sper ca Andrei sa nu se sperie pana la urma. Iau mâinile si deschid ochii iar ceea ce vad in oglinda mă face sa vreau sa plâng. Arat atât de schimbata, iar parul meu arata neobișnuit de bine. Machiajul e simplu si drăguț iar rochia mă face sa par ca plutesc.

- Mulțumesc, si o iau in brațe.

- Cu plăcere, chiar credeai ca o sa te fac sa arați ca o mumie. Uitate la tine, ești perfecta.

- Chiar arat super bine si asta datorita ție. Iar parul îmi scoate in evidenta ochii. Nu știu cum as putea sa îți mulțumesc.

- Nu e nevoie, eu mă bucur ca ești alături de mine mereu. Vreau sa ii faci praf fato.

O mai iau o data in brațe si mă intorc la oglinda. Nu mă consideram o persoana frumoasa dar in seara asta sunt una. Cineva suna la ușă si sunt sigura ca e Andrei.

- Deschid eu, tu ai grija ce fel îți faci apariția, si pleacă la ușa.

- Ok Delia, poți sa o faci.

Inspir si expir apoi ies din camera si ii va pe cei doi la parter glumind. Am uitat sa mă încalț, fug înapoi in camera si îmi iau sandalele apoi cobor scările.

Privirea lui atunci când mă vede nu as putea sa o uit. Pare sa fie uimire si dragoste. Si eu sunt la fel, e prima oara când îl vad in costum, si e doar pictat fără ochelari.

- Delia, ești atât de frumoasa. Te-ai vopsit si...am rămas fără cuvinte.

- Si tu arăți bine, ar trebui sa porți mai des costum.

Îmi întinde mana si cobor si ultimele trepte, nu mă pierde din privire. Ne zâmbim si ii întind si cealaltă mana, ne apropiem si îmi las buzele prada gurii lui.

- Hei ce înseamnă asta, iar tu vezi ca îmi strici munca.

- Scuze nu am știut, rade Andrei.

- Foarte amuzant ce sa zic eu m-am chinuit. Draga mea eu plec sa nu uiți sa îți refaci machiajul înainte sa ajungi.

- Așa o sa fac, o strâng in brațe si apoi pleacă.

- Draga mea floricica era sa uit am ceva pentru tine, si scoate o floare din sacou.

- Ce drăguț ești, iau floarea si o miros apoi o pun in vaza de pe masa.

- Ești pregătită? Si îmi întinde brațul.

- Întotdeauna scumpule. Ii zâmbesc si îmi pun mana pe brațul lui.

"\\"

Imaginatia asta nu imi da pace si sper ca v-a placut capitolul, am incercat sa bag si putin amuzament.

Ma bucur ca m-ati convins sa o fac mai lunga, in special Adyna_Mihaella si ma bucur ca am prieteni asa ca voi.

Multii pupicii :*:*:*:*:*:*:*