Capitolul 22

3K 123 18
                                        


P.O.V. Samantha

Aseară cei doi îndrăgostiți au avut întâlnire. Mă întreb cum a decurs,dar pun pariu că s-au înțeles de minune. Acum trebuia să văd cum o să fac cu schimbul de scrisori pentru că nu voi putea să mă furişez cu Justin de față şi nici nu pot să ies din casă numai când e el plecat pentru că asta ar însemna o dată sau două pe săptămână sau la două săptămâni,e prea rar pentru a împărtăși totul cu cea mai bună prietenă. Totuşi voi găsi eu o soluție care să poată satisface condițiile.

Îmi întorc capul spre dreapta şi îmi văd iubitul dormind. Fiecare dimineață cu el e o bucurie. Mereu după ce deschide ochii mă strânge la pieptul lui şi mă sărută pe creştet. Devenise deja un obicei pe care îl ador.

Mă plictiseam să aştept să se trezească aşa că m-am decis să aprind televizorul doar că nu găseam afurisita aia de telecomandă. M-am uitat pe ambele noptiere:nimic,pe lângă perne:nimic. Unde în pana mea e??? Ridic puțin pătura şi o văd sub pulpa lui Justin.

La dracu,alt loc nu ți-ai găsit unde să te ascunzi,gândesc eu.

Cobor pătura şi bag mâna înăuntru. Am reușit să o găsesc şi am tras încet de ea dar nu vroia să iasă de sub greutatea lui. Justin tot se foia ceea ce îmi făcea treaba şi mai grea:

- Iubito ce tot faci? mă întreabă somnoros frecându-se la ochi.

- Iartă-mă că te-am trezit doar că vroiam să mă uit la TV iar telecomanda era sub tine şi o trag dar nu vrea să iasă. Ești gras,mă oftic eu.

- Ar fi bine să îți stăpâneşti mâna,spune el în timp ce respira repede şi începea să transpire. Samantha,la dracu,nu mai pot. Ia-ți mâna!

- Ce ai pățit măi? îl întreb eu şi mă uit sub pătură ca să văd ce se întâmplă de e atât de ciudat la mâna mea.

Când mă uit mai bine observ că ceea ce trăgeam eu nu era telecomanda ci ..... lui.

- Să-mi bag ceva,yacks. Ce dracu am atins? urlu în timp ce îmi ştergeam mâna de covertură.

- Scula mea,răspunde el respirând la fel de excitat ca mai înainte.

- Era o întrebare retorică,i-o întorc repede.

- Dar chiar te pricepi să faci...

- Taci,îl opresc înainte să scoată vreo chestie jenantă pe gură(chair dacă nu se putea situație mai jenantă ca asta,dar na).

- Ok,ok baby. O termin. Vin-o la mine să îți fac obiceiul de dimineață.

- Credeam că azi o să uiți de el.

- Eu? Să uit de un lucru atât de important? Doamne Sam.

M-am apropiat cu fruntea spre bărbia lui şi el şi-a lipit buzele calde de creştetul capului meu. Am mai spus că ador acest lucru? Da,am mai spus dar nu contează. O repet: ador când mă sărută dimineața.

- Justin...

- Da,murmură el cu buzele aflate încă pe fruntea mea.

- Putem să uităm de incidentul ăsta bizar?

- Dacă tu vrei să uităm,atunci uităm.

- Mulțumesc,m-am bucurat eu de răspunsul primit şi drept răsplată i-am oferit o îmbrățișare.

- Te iubesc pitica mea.

- Şi eu te iubesc uriaşule.

După ce am mai stat la televizor aproximativ o oră,am simțit cum stomacul meu începe o revoltă a foamei. Nu vroiam să îi zic lui Justin pentru că îmi plăcea prea mult să stau la pieptul lui şi să îi descopăr toate tatuajele pe care le avea pe mâini şi pe abdomen.

Assasin Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum