~Justin Bieber~Nu o s-o las să plece. Poate este ea enervantă,cicălitoare,dar nu o pot lăsa să plece. Vorbele pe care mi le-a spus ştiu că erau rezultatul unui moment de nervozitate. De asemeni,ştiu că inima ei nu mă poate îndepărta pentru că mă iubește al naibii de mult fetița asta. Uneori chiar mă întreb cum de a rezistat lângă mine atâta timp,mai ales la câte lucruri oribile i-am făcut. Mă face să o iubesc din ce în ce mai mult cu tot cu stările şi fițele ei. Toate astea o fac să fie Samantha,o Samantha pe care o ador şi care îmi dă un sens vieții. Îmi urăsc partea întunecată care parcă mă posedă complet atunci când mă enervez sau când o vreau pe ea,când o doresc trupeşte. Nu pot să o fac să dispară,deşi încerc. Mi-aş dori atât de mult ca ea să ştie asta,că nu mă pot abține. Faptul că nu mă înțelege mă distruge nu numai pe mine,ci şi pe ea.
După ce ies din camera eu, intru în baie. Mă uit în oglindă,dând drumul la jetul de apă de la chiuvetă. Am luat apa în palme şi mi-am spălat fața. Clocoteam în mine. Simțeam nervii cum se adună în interiorul meu. Intr-un impuls am lovit oglinda cu pumnul,spărgând sticla care căzând pe jos mi-a atins picioarele,tăindu-le uşor şi făcându-le să sângereze. Mi-am retras pumnul,care avea o rană urâtă şi l-am clătit. Am strâns din dinți încercând să suport usturimea. Acum aveam nevoie şi de un duş fin cauza sângelui ce îmi împânzea picioarele şi gresia.
- Perfect! După trebuie să şterg şi aici, am pufnit şi mi-am îndepărtat hainele punându-le direct în mașina de spălat.
Jetul cald al cabinei îmi părea că adîncește micile zgârieturi,însă durerea era suportabilă. În câteva secunde apa prinsese o culoare roşiatică spălăcită care îmi provocă dezgust. Am strâmbat din nas şi mi-am spălat corpul cu un gel de duş cu miros de afine. Înainte de a ieşi am tras mop-ul de după cabină şi am şters sângele ce începea să se usuce. Mi-am luat papucii în picioare şi mi-am acoperit trupul doar cu un prosop lăsat pe şolduri. Nu m-am mai deranjat să îmi şterg restul de câteva picături de apă de pe corp şi am ieșit din baie. În camera mea nu era nimeni,însemnând că Sam era în fosta ei cameră. Mi-am ales un maieu larg şi o pereche de pantaloni scurți de trening alături de boxerii albi. M-am îmbrăcat rapid şi am pornit televizorul. Mutam canalele încontinuu pentru că nu găseam ceva care să mă atragă. Stomacul scoase un sunet gâjâit,afirmând că îmi e foame. Am ieşit din cameră şi am coborât la bucătărie unde aveam de gând să îmi fac o omletă. Am deschis frigiderul scoțând câteva ouă şi şuncă presată. Am pregătit compoziția şi am turnat-o în tigaia încinsă. Am luat o farfurie din dulap,punând mâncarea pe ea. Simțind mirosul omletei puteam spune că era lihnit de-a dreptul. Am început să mănânc până când se auzi soneria de la uşă.
- Fir-ar,am murmurat şi am lăsat furculița în farfurie.
M-am ridicat şi am mers spre intrare. Am deschis uşa şi l-am văzut pe Adrian cu o față terifiată.. Nu mă anunțase că vine. L-am poftit înăuntru şi am bătut umărul cu el.
- De ce nu ai zis că îmi faci o vizită,prietene? l-am întrebat zâmbind.
- Nu am avut cum,grăbeşte-te! spuse repede mişcându-se pe loc.
- Adrian,ce se întâmplă?
- Gabino s-a întors,trebuie să mergem să o luăm pe Khatrine de acasă,repede! mă privi uşor speriat.
- Credeam că scăpasem de Gabino acum 2 ani în Londra! am țipat punându-mi o mână la ceafă.
- Si eu,dar se pare că nu a murit bastardul! Khatrine e singură acasă,trebuie să o luăm şi să plecăm de aici pentru o perioadă,Justin.
Avea dreptate. Mi-am luat adidaşii în picioare si am intrat în maşina lui.
- O să trebuiască să scăpăm iarăși de el! Este periculos si de data asta nu se va da bătut atât de uşor,i-am mărturisit lui Adrian.
- Ştiu,însă acum preocuparea majoră este să fim în siguranță departe de locul ăsta.
Am încuviințat dând din cap. A condus cu viteză până acasă. Ajunşi,am coborât din maşină si am intrat în casă.
- Khatrine! a urlat Adrian,urcând scara.
- Khatrine,unde esti? țipă iarăși mai tare.
- Am făcut baie,iubitule! De ce țipi aşa? apare cu un halat pe ea.
Amândoi am răsuflat uşurați,văzând-o. Adrian a luat-o în brațe,sărutându-i lung fruntea.
- Slavă Domnului! Acum,schimbă-te repede! Plecăm în Thailanda.
- Ce? De ce? Dar...
- Khatrine,nu mai pune atâtea întrebări si fă ce îți spun! o întrerupe si îi indică dormitorul cu degetul.
Fata plecă lăsându-ne singuri. Adrian scoase dintr-un dulap o pungă cu bani si o băgă intr-o geantă pe care si-o puse pe umăr. După câteva minute sosi Khatrine si am putut pleca. Pe drum,ne tot întreba ce se întâmplă însă am hotărât că va afla când vom fi în avion. După ce am ajuns la casa mea,am coborât cu toții vrând să o luăm pe Sam. Am intrat si o stare de teamă m-a cuprins când am văzut uşa întredeschisă. Am scos pistolul din spatele pantalonilor si l-am încărcat. Pe holul de la intrare era dărîmată o vază. Pe Khatrine am lasat-o la uşă,mergând doar eu si Adrian. Am urcat încet scara până în camera Samanthei. Am deschis uşor uşa si am intrat cu pistolul îndreptat înainte. Nu era nimeni în schimb patul era deranjat,unele părți fiind rupte iar oglinda de la măsuța cu machiaj spartă. Pe pat era un bilet destul de mare. L-am luat si am citit cu voce tare.
- Ti-am spus că nu se va termina,Bieber! Târfa ta e la mine acum după câte ai observat. Stai calm,a plâns doar când am luat-o în rest doar cât a amenințat. Fi atent,dacă vrei să o mai vezi vie ai timp 3 zile să îmi aduci dublul sumei promise de acum doi ani şi să nu cumva să încerci să te joci cu mine! De data asta îți promit că nu vei mai avea scăpare nici tu,nici Glaves!
Adrian se enervă când îsi auzi numele de familie. Luă biletul si îl reciti. Pufni si îl aruncă pe podea. Am lăsat pistolul pe pat si mi-am dus mâinile la frunte,fracând-o.
- Idiot nenorocit! Cum a îndrăznit să se atingă de Samantha si sa imi mai si spună că a plâns doar când a luat-o?! Îl omor pe fraier! am urlat şi am coborât,Adrian fiind în spatele meu.
Am luat-o pe Khatrine si am intrat in masina conducând până la sediu.
- Unde e Sam? întreabă punându-si mâna pe umărul meu.
- A fost răpită,am răspuns incleştându-mi maxilarul.
Khatrine scoase un sunet de uimire si isi duse mâinile la gură. Începuse să plângă,putând să îi aud suspinele.
- Nu plânge,o vom găsi si totul va reveni la normal,am liniştit-o si i-am trimis lui Niall un mesaj pentru a-i aduna pe toții băieții la sediu.
Gabino va regreta că nu a murit din prima.

CITEȘTI
Assasin
ФанфикO urmăream în liniște cum păşea pe asfalt,ținând palma dreaptă pe burtă. Am zâmbit gândindu-mă la cât de bine îi stă în rolul de mămică. De acum nu o voi mai lovi,nu o voi mai răni pentru ca puiul nostru să fie în siguranță. Mă pierdusem în gânduri...