Ii zambesc dupa care ma ridic din pat.
-Vii si tu jos?, zambindu-i bland.
-Da, ma ia de mana. Ma uitam la mainile noastre, m-am inrosit dintr-o data in obraji, imi placea sa stau de mana cu el.
Cand ajungem jos vaza de pe masuta era sparta, erau numai pene peste tot, si numai apare un caine care este alergat de HoSeok.
-Ce Doamne?!
Jungkook se uita speriat la el, dar mie mi se parea totul destul de normal.
-Haide sa-l lasam sa-si rezolve afacerile.
Incep sa rad si-l imping in bucatarie unde erau si restul, ma uitam la toti in parte, dar Taehyung lipsea m-am intristat dintr-o data.
-Esti bine?, ma intreaba Namjoon.
Te-am intristat dintr-o data.
-Nu, sunt bine, ii zambesc si ma pun la masa.
Eun, se uita la mine, si-a dat seama de ce m-am intristat, iar dintr-o data se intristeaza si ea dupa care il ia de mana pe Jimin, isi pune capul pe umarul lui si isi impleticeste degetele cu ale lui dupa care Jimin, o saruta pe cap. Era asa frumoasa imaginea asta, ma bucura faptul ca Eun este iubita si fericita langa Jimin.
Dar dintr-o data gandurile mele sunt intrerupte de cainele lui HoSeok care sare pe mine.
-Ce naiba?! HoSeok!
-Sung, vino imediat aici!
Cainele il asculta, sa dadu jos de pe mine, HoSeok ii porunceste sa iese din bucatarie, iar cu capul aplecat iese din bucatarie.
-Cat este ceasul?, intreaba Namjoon.
-22:30, ii raspunde Yoongi, plictisit.
-Sa ne pregatim.
-Bine!, raspundem toti la unison.
Ne ducem fiecare in camerele noastre pentru a ne lua bagajele.
Le ducem la masina dupa care intru in casa sa-i aduc cheile de la masina lui Jin.
Le caut in toata casa dar nu erau nicaieri. Dar dintr-o data simt doua maini pe umeri mei, nu puteam sa ma intorc sa vad cine-i, iar dintr-o data ma impinge in debara si incuie usa cu cheia.
-Stiti unde-i Haru?
Am trimis-o dupa cheile de la masina dar nu s-a mai intors.
-Ma duc sa vad ce face, zice Jung stresat, dupa care intra in casa.
Incep sa strig dar ma las vazand ca nu ma aude nimeni, ma pun jos cu capul pe genunghi si-l aud pe Jung strigandu-ma.
-Haru!
-Sunt aici!
Isi da seama de unde se aude, apasa pe clanta dar, usa nu se deschide.
-Da-te mai in spate!
Ma dau in spate intorcandu-ma cu spatele.
Iar Jung incearca sa sparga usa dand cu picioarele in ea, si reuseste.
-Haru!, ma imbratiseaza brusc.
Cum de te-ai blocat acolo?
-M-a impins cineva si ma incuiat aici...
-Haide.
Ma ia de mana si iesim din casa, cand ajungem la masina ii dau cheile lui Jin si ne urcam in ea.
Porneste masina, la un moment dat intrand pe autostrada, ceasul era 23:30.
Namjoon vorbea la telefon cu mama lui, Eun si Jimin adormisera de mana, HoSeok asculta muzica la casti, Yoongi dormea si el, iar Jungkook dormea, uitandu-ma la fiecare in parte ,TaeHyung imi lipsea...
El era mereu aceea persoana care iti ridica moralul, te facea sa te simti special, te ajuta mereu cand aveai nevoie, dar din pacate pe el nu a putut nimeni sa-l salveze.
Ma uit pe geam si vad o stea cazatoare, ma gandesc imediat la TaeHyunf, si-mi pun o dorinta dupa care imi intorc privirea spre Jungkook care dormea precum un bebelus, era asa dulce nu puteam sa nu-l privesc.
Vazand pe ceilalti ca dormeau m-a luat si pe mine somnul asa ca am inchis si eu ochii adormind pe loc.
CITEȘTI
Reminder
Fanfiction"Dacă vrei să cunoști un om cu adevărat, privește cum îi tratează pe cei inferiori, nu pe cei egali cu el."
