00:01

67 8 1
                                    

00:01.

Îți mai amintești? Cred că nu, deja m-ai uitat complet încât să-ți mai aduci aminte de rahatul ăsta.

Sper să pot face și eu așa cândva, dar până atunci, voi suferi în continuare.

Ție îți pasă doar de prietena ta, pe care dau doi bani. Așa cum faci și tu cu mine.

Tu ești aceea care se supără fără motiv, de ce mai întrebi chestii fără sens? Ce ți-am făcut atât de rău încât să mă pedepsești în acest fel?
De zile întregi îmi imaginez scenarii cu noi două, îmi imaginez cum ar fi să fim fericite. Desigur, tu ești fericită, acea persoană îți oferă mai multă afecțiune decât îți ofeream eu. Te face mai fericită decât te făceam eu. Îți mai aduci aminte când stăteam amândouă până în zori? Ei bine, eu chiar cred că ai uitat. Și așa voi face și eu, să fii sigură de asta. Nu voi mai suferi ca proasta, iar tu să dai doi bani pe mine în timp ce probabil vorbești de mine cu acea persoană și ești fericită. Ai uitat când îmi spuneai chestii? Nu! Chestii, nu. Rahaturi. La care eu eram cea mai fericită că îmi povesteai fel și fel de chestii. Citește asta și suferă, îmi doresc să te doară atât de mult precum mă doare pe mine acum. Sper ca acea persoană să te lase baltă și să sfârșești singură, așa cum sunt eu acum.
Te urăsc prin toți porii mei de specimen prost ce stătea la picioarele tale ca o servitoare numai ca tu să nu te superi și să mă lași baltă.

Adio. Pentru totdeauna.

T E A R SUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum