Move on [Harry Styles Ff]

Cap 18 "Am ajuns in Iad!"

Capitolul 18 ~ Am ajuns in Iad

Kate's POV

Orele parca treceau din ce in ce mai greu. In fiecare minut , capul imi era la Will.

In pauza de masa , i-am povestit lui Harry ce s-a intamplat cu el si de unde il cunosc , iar acesta a inteles de ce o urasc atat de mult pe Jennifer si la ce s-a referit cu "amenintarile" pe care mi le spunea de fiecare data cand ne certam.

Harry a zis ca o sa imi spuna acasa la Manson de unde il cunoaste si de ce ura lui pentru Will este mai mare decat a mea.

Sunt in masina lui Harry , ne indreptam spre casa. Privesc pierduta pe geam , iar Harry imi strange o mana in a sa. Ii zambesc nostalgic , iar acesta imi raspunde cu mai multa veselie.

Dau sa spun ceva , dar simt un bâzâit puternic in buzunar. Il iau din buzunar , iar cand vad numele de pe ecran , raman intepenita cateva momente , pana imi revin si raspund.

-Kate. Spune atat de usurat.

-Mike. Unde esti? Il intreb , iar inima incepe sa imi bata din ce in ce mai tare.

-Acasa la Manson.

-Venim imediat.

***

Harry parcheaza masina in curtea lui Manson , iar eu sar ca arsa din masina si ma indrept spre intrare , acolo unde Mike ma asteapta zambind.

Alerg spre el si ii sar in brate , acesta infăşurându-şi mainile in jurul meu , strangandu-ma tare la pieptul sau.

-Am crezut ca nu o sa te mai vad vreodata. Imi spune cu o voce sugrumata. Cand am auzit de explozie eram in Norvegia am luat primul avion spre Milwaukee. Stiam ca esti inca in oras , si speram din toata inima sa fii plecat. Atat tu , cat si restul. Prietenii tai unde sunt? Am incercat sa dau de ei dar niciunul nu raspunde. Telefonul Alexandrei suna de maxim doua ori , apoi se inchide. Telefoanele lui Zac si Andy nu suna nici macar o data.

Ma uit trista in ochii lui ,iar privirea devine in ceata. Acesta observa lacrimile formate in ochii mei , iar trasaturile sale devin din ce in ce mai triste.

-Alexandra era plecata cu Zayn , iar niciunul din ei nu au dat vreun semn de viata. Zac si Andy sper sa nu fii fost in oras sau chiar daca au fost , sa fii iesit cu bine. Eu vreau sa merg in Chicago. Vreau sa vad cu ochii mei casele unde stateau prietenii mei si sa ma asigur ca trupurile lor nu zac acolo. Spun ,iar lacrima dupa lacrima imi curg pe obraji , nodul din gatul meu devenind din ce in ce mai mare.

-Atunci sa mergem. Spune Mike si iese din imbratisare.

-Stai , acum? Intreb iar el aproba.

-Evident ca acum. Iti pui repede intr-o geanta mica ce ai nevoie si plecam peste doua ore la aeroport. Avionul il avem la 22.

-De unde stii ca atunci avem avionul? Intreb confuza si ma uit la mainile lui si nu are niciun telefon.

-Stiu fiecare avion care merge spre Chicago din Norvegia si Londra. Crede-ma! La cat de disperat eram sa ajung la tine cat mai repede , am invatat zborurile de saptamana asta pe de rost.

Cat timp eu intru in casa , Harry a ramas sa vorbeasca cu Mike , cel mai probabil spunandu-i ca avionul personal al lui Manson e o varianta mult mai buna , plus ca nu cred ca mai exista vreun zbor im orasul ala.

Zambesc stiind ca Mike este bine si ca nu a patit nimic. Nu stiu ce m-as fi facut daca nu ajungea in viata inapoi la mine.

Panica incepe sa ma acopere din ce in ce mai tare cand realizez ceva. Alexandra si Zayn au zis ca nu stau cu noi pentru ca sunt plecati cu treburi de ale lui Mike ,iar acum cateva minute , Mike habar nu avea de cei doi. O , Doamne. Ma rog in gand ca toti 4 sa fie in siguranta.