Move on [Harry Styles Ff]

Cap. 7 "Dans , sarutari si atingeri periculoase"

Capitolul 7 ~ Dans , sarutari si atingeri persiculoase

E ora 18:30 si eu inca stau in pat alaturi de Max. Am stat cu el toata ziua. Nimeni nu a venit la mine in camera si le multumesc pentru asta. Nu am dispozitia necesara sa vorbesc cu vreunul din ei.

M-am mai foit in pat si m-am uitat la ceas vazand ca e 18:45 , asa ca ma ridic si ma indrept spre baie pentru a-mi face un dus.

Ies din baie dupa o jumatate de ora si ma duc spre dulap unde gasec o husa neagra , semn ca aia e rochia pe care trebuie sa o port pana la 21:45 , cand incepe nebunia.

In timp ce imi imbrac rochia neagra , lunga pana in pamant cu un decolteu potrivit si cu spatele gol , imi amintesc ca eu sunt Katherine Brown si ca nu imi e frica de nimic.

De obicei fiecare persoana isi creeaza actiunea unui eveniment dupa bunul plac si iti imaginezi persinalitatea pe care o doresti , dar cand esti in fata faptului , clachezi. Si eu am facut asa pana cand am invatat ca personaliatea din vise sa o arat si in viata de zi cu zi. Sa nu o arat pe vechea Kate. Am îngropat-o , la fel ca si trecutul. Dar nu poti trăii  fericit in prezent , daca nu esti împăcat cu trecutul , iar eu nu sunt cea mai buna prietena cu trecutul. Incerc sa fiu , dar nu imi iese.

Ma machez putin deoarece in cabina de proba din spatele restaurantului o sa ma schimb radical.

Observ ca e 20:00 , asa ca imi incalt platformele negre , imi iau geanta in care imi pun telefonul , cheile si inelul pe care o sa mi-l pun cand intru in cabina ca Mike sa stie exact unde sunt si ce fac , acesta avand o camera si microfon încorporat. Ies din camera si ma intrept spre living unde imi vad prietenii. Toti erau imbracati elegant , exact cum ne-a spus Mike. Dintre toti , Harry mi-a atras cel mai mult atentia. Era imbracat in pantalonii sa-i negri , bocancii nelipsiti , o camasa neagra descheiata la primii trei nasturi si pe deasupra un scou negru.

In timp ce coboram scarile , privirile noatre sau intersectat , creând o presiune mult prea mare pentru inima mea , aceasta incepand sa bata de 10 ori mai repede decat batea deobicei.

-Bun , suntem toti. Incepe Mike , eu o sa merg cu o masina separata , restul stiti ce aveti de facut. Spune si noi incuviintam. Isi intreapta privirea spre mine si imi spune:

-Kate , chiar imi pare rau pentru ce te pun sa faci , dar nu am avut alta solutie. Imi repeta asat de când am aflat de aceasta misiune. O sa fie bine. Iti promit! Gunoiul ala nu o sa se mai atinga de tine. Spune si se uita in ochii mei. Incuviintez , nefiind capabila sa vorbesc.

-Stai , cum adica 'nu o sa se mai atinga de tine'? Intreaba Harry nervos si nedumerit. Nu il condamn. Si eu as fi fost la fel ca el daca s-ar fi intamplat invers.

-Nu conteaza! Nu e treaba ta! Nu stiu de unde am gasit putearea sa vorbesc atat de tare si apăsat , dar ma bucur ca am facut-o , asa poate o sa taca.

-Si daca este treaba mea? Nu ma condamnati , am spus 'poate o sa taca'.

-Putem sa lasam dramele de cuplu pentru mai tarziu? Vorbeste Liam clar enervat ca nu o sa ajungem la timp. Imi dau ochii peste cap si ma indrept spre iesire , uramata de restul.

-Ne vedem acolo! Ma uit in ochii Alexandrei si vad ca ma incurajeaza din priviri. O imbratisez si intru in masina , urmata de Cavalerul Negru , care e inca tensionat si nervos ca o femeie in perioada aia a lunii.

Am plecat de aproximativ 15 minute si niciunul din noi nu a zis nimic. Si ma bucur pentru asta. Nu am chef de discutii , mai ales ca mintea mea e la ce o sa se intample diseara. Am incredere in ce a zis Mike si am incredere in el. Chiar daca e nervos pe mine stiu ca langa el sunt in siguranta. Simt asta cand sunt langa el si mai ales am simtit asta cand m-a sarutat. Chiar daca m-a sarutat nu o sa simt niciodata ceva mai mult pentru el inafara de siguranta si enervare maxima. Zidul pe care l-am construit in jurul inimii mele e mult prea rezistent. Nimeni , mai ales seful criminalilor din Londra nu o sa-l darame.