My Twitter Love - A Harry Styles Fanfiction!

Capitolul 9.

  Am deschis ușa și l-am văzut pe băiatul blond,prietenul lui Harry,Niall.

  Oh,minunat!I-a spus și unde stau.Știam eu că e o idee proastă să îl aduc la mine.Oare așa face el de obicei?..Adică bea până nu mai poate?Oare e o obișnuință pentru el?Mă rog.Îl priveam pe Niall cum stătea în pragul ușii și pentru că am cei șapte ani de acasă l-am invitat înăuntru. 

-Deci văd că ți-a dat raportul,sau?

-Uite..Au apărut poze cu voi în ziar,în reviste la televizor..peste tot.Poze în care erai foarte apropiată de el.

-Cred că știu ce gândești.Nu,nu mă folosesc de Harry,nici măcar nu îl cunosc prea bine.L-am găsit în fața unui club și m-am gândit ca ar trebui să îl ajut și să nu îl las acolo.Scuză-mă dacă am greșit.

-Uite Jess..

-Jessie,am spus eu întrerupându-l.

-Jessie,Harry e foarte plăcut de fane,adică înțelegi tu ce vreau să spun..Nu poate avea o relație,ar pierde multe fane și plus că el e o persoană publică iar tu..

-Iar eu ce,Niall?Îmi pare rău,nu știam că vedetele sunt așa îngămfate.Mă întreb cum vă comportați cu fanii.Și Niall,spre surprinderea ta,el a început să vorbească cu mine,nu eu cu el.

-Tot ce vreau eu să spun e ..

-Haide spune,ascult!

-Vreau să stai deoparte zilele astea.Adică să îl lași puțin pe Harry dacă înțelegi,și te rog să nu te superi..

-Ok,s-a făcut.Altceva?

-Atât,scuze de deranj.

  Îl priveam cum ieșea pe ușă și nu îmi venea să cred că e adevărat,adică,felul în care mi-a vorbit și tonul..

  Dar dacă asta vor ei așa o să fac,nu o să mai vorbesc cu unul din ei sau ceva,se pare că deja cauzez probleme.

  Acum 2 zile am vorbit cu mătușa mea,ea e singura mea rudă pe care o am și am vorbit de tata..Imi pare rău că nu am fost la înmormântarea lui..Așa că o să merg să îmi iau bilet de avion,cât mai curând posibil.Abea aștept să ajung în orașul meu natal.În acea casă micuță unde mi-am petrecut o parte din copilărie.Dar cineva lipsea de acolo..Acel cineva era tata,care o să își facă simțită prezența.

  Așa că m-am îmbrăcat,dar înainte să plec am căutat pe internet,unde se află aeroportul,care nu era foarte departe.M-am încălțat,mi-am luat și jacheta,deoarece plouase și era destul de frig.Am ieșit și am început să merg spre aeroport.

 Cu căștile în urechii ascultând melodia lor "Over again",mii de fiori prin tot corpul s-au împrăștiat,nu știam ce să mai fac,ce mai simt,sunt singura..Aș vrea să am și eu pe cineva,căruia să îi spun,dar cui?Mamei mele,pe care am spus că nu o mai numesc așa nu pot să îi spun,nu am încredere în ea și nu mă v-a înțelege,altcuiva cui?Lui Harry care îi pasă doar de faimă?Mai bine lasă.

  Am ajuns destul de repede la aeroport așa că am mers să îmi iau biletul.Am fost informată că următorul avion pleacă mâine seara.Perfect,l-am cumpărat,iar când să ies din aeroport,o mulție de oameni cu camere și microfoane au năpustit asupra mea.

  M-am speriat,nu știam ce să mai fac.S-au apropiat de mine,m-au înconjurat,nelăsându-mă să plec,și au început să îmi pună mii și mii de întrebări.

"Ce legătură ai cu Harry Styles?"

"Ești împreună cu Harry?"

"Cine ești?"

"Cum de îl cunoști pe el?"

"Cunoști și alți membrii ai trupei?"

  Și multe alte întrebări care îmi invadau creierul.Am început să plâng,nu știam ce să mai fac,nu mă lăsau să plec,nu știam nici ce să răspund.

  Simţeam cum picioarele îmi tremură,abea mai puteam sta pe ele,ochii îmi erau din ce în ce mai grei,abea îi mai deschideam şi respiram din ce în ce mai greu.Era negru tot în faţa mea,nu mai vedeam nimic,dar puteam auzi toată agitaţia din jurul meu,dar nu puteam deschide ochii sau să mă mişc într-un fel sau altul.

    La un moment dat am simţit nişte mâini pe corpul meu care m-au ridicat,cred.

                                                                                        *** 

  M-am trezit într-un pat,cel mai probabil eram într-un spital,aveam o perfuzie în mână,iar o fată în halat alb scrie ceva pe o fişă,uitându-se atent la mine.

-Unde sunt?,întreb eu cu greu.

-Eşti la spital,ai leşinat,esti bine acum!,îmi răspunde asistenta.

-Ce am păţit mai exact?

-Din cauza înghesuielii,ai leşinat.Nici noi nu ştim prea bine,aşteptam să ne spui tu.

-Cine m-a adus aici?

-Gata,domnişoară Jessie!Ai nevoie de odihnă.

-De unde îmi ştii numele?

-Da,exact,ai putea să îmi spui numele tău de familie?

-De ce?

-Pentru că o să staţi internată în spital câteva zile,pentru nişte analize amănunţite şi am nevoie să complectez fişa.

-Cine m-a adus aici?Acea persoană nu stia numele meu?Şi nu,nu o să stau aici!Mâine am bilet de avion spre oraşul meu natal.

-Nu,tot ce ştia este că vă cheamă Jessie

-Cine e acea persoană?

-Aveţi nevoie de odihnă.O să revin.

  Am rămas acolo,având în gând mii şi mii de întrebari la care asistenta se pare că evita să îmi răspundă.

  Am văzut o persoană întrând pe uşa salonului meu.Era..

Am spus eu că nu am timp sa scriu,dar am renunţat la teme pentru puţin timp deoarece am avut o idee.Îmi pare rău,dar nici de data aceasta nu am avut timp să corectez greşelile,deci îmi pare rău dacă găsiţi.Am scris de pe telefon.

Aştept păreri.

Hope you like it!

xoxo,

Denna.