Vampirium I: Iubește-mă așa cum sunt

Capitolul 18

C A P I T O L U L 18

"Tata avea dreptate"

Am avut de-a lungul timpului multe momente în care am simțit ca o sa cedez și am aflat ca este ceva normal. Exemplu de astfel de momente sunt dățile când eram mult prea presată la școală cu tot felul de activități, proiecte și lucru pentru acasă. Când ma mai certam cu părinții din lucruri minore și exploatam diferite informații, uneori false, doar ca să ii fac și pe ei sa sufere. Când am aflat într-o zi oarecare ca Rosie a încetat sa mai respire. Dar în momentul asta, singurul lucru care mă mai tine în picioare este Charlie. Și am hotărât că va rămâne lângă mine și sub protecția mea până când o să încetez să mai respir, numai sa știu ca ea o sa fie în siguranță și ca o sa aibe o viață normală.

Sunt așezată pe canapea, cu toate ca simt cum o sa izbucnesc curând. Lovesc podeaua cu piciorul drept in mod repetat doar ca să nu încep sa arunc la întâmplare cu lucruri și să ii spun lui Shawn vorbe care sa îl raneasca, doar ca să nu mai fiu singura care suferă. Credeam ca sunt iubita, credeam ca sunt respectata și cel mai important, credeam ca am cei mai buni părinți din lume. Se pare ca viața iar a hotărât sa îmi dea o palmă, ca să îmi arate defapt cum sunt oamenii și cum am reușit să fiu prostită pentru a nu știu câta oară.

  — Deci asta sunt eu pentru voi, moneda de schimb? Cum nu aveți un lucru bun pe care sa îl oferiți în negocieri, mă folosiți pe mine?

Il întreb pe Shawn pe un ton mai ridicat decât ar fi trebuit, cu toate că el nu are nicio vină în tot ce am aflat.

Nu este el vinovat de actiunile tatei, care m-a promis unor rude încă din copilărie și ca acum sunt obligata sa ma căsătoresc. Dar acum, faptul ca aflu că am fost promisă și unui lider al vampirilor buni cu care tata a făcut o înțelegere e pur și simplu prea mult. Încerc sa rămân calma și sa nu ma lovesc cu capul de un perete, cu toate ca am senzația din ce în ce mai tare ca universul își bate joc de mine. Probabil l-am supărat cu ceva într-o viață anterioara, din moment ce aflu numai lucruri negative în ultimul timp, care, surprinzător, mă au ca subiect pe mine. Cine ar fi crezut?

  — Voiam să nu îți spun, să încerc să te protejez de ei cum pot mai bine în secret, dar trebuia sa știi de ce am fost atacați de atâtea ori.

  — Nu e corect! Nu e corect deloc! Tata nu ar fi trebuit să mă folosească într-un asemenea mod! Cum a putut sa ma privească în ochi în fiecare zi și sa se prefacă ca totul este în regulă?

Ma bucur acum mai mult ca niciodată pentru faptul că nu l-am sunat deloc de când am ajuns aici. În momentul asta nici măcar nu vreau sa îmi imaginez scena care ar ieși dacă i-aș putea vorbi.

  — Și mai e ceva.

Ma pregătesc deja ca fruntea mea sa facă contact cu peretele când îl aud. Bineînțeles că mă aștept doar la ce este mai rău și deja încep sa ma gandesc ce o sa se întâmple cu Charlie din cauza mea și a părinților noștri. Oftez, parca încercand sa elimin toată greutatea care îmi apasă sufletul și îl privesc cu toată atenția de care dispun în acest moment.

  — Urmează sa îmi spui acum ca m-a vândut și la un club de prostituate, iar acum nu mai știe ce sa aleagă dintre astea trei?

Remarca mea mai mult decât răutăcioasă se face auzita înainte ca el sa poată deschide gura și îmi strang degetele în pumni. Mi-am promis mie și lui Rosie ca nu o sa mai încerc sa fac oamenii sa sufere sau sa ma urască, doar ca să ma simt eu mai bine. Dacă ea ar fi aici, în momentul asta mi-ar da o bătaie bună pe care o merit din plin.