Charlotte Diamonds

Cap.16 - Un nou inceput

Perspectiva lui Charly:
Ma dor ochi, toata noaptea n-am putut dormi. Am plans incontinuu. Dar gata cu plansul!O sa incep o noua viata. Ieri cu greu mi-am gasit o camera la hotel de inchiriat. Mi-am propus sa imi deschid propria mea firma. Propria mea casa de moda. In tot acest timp aveam ceva bani stransi. Imi permiteam. Asa se face ca dupa ce termin de mancat micul de jun , adica prin mancat ma refer ca mai mult m-am jucat cu mancarea , ma imbrac cu o rochie albastra , o pereche de balerini negri , un plic negru si parul mi l-am incretit. Da, am mostenit-o pe mama. Imi place la nebunie sa port rochi, fuste, camasi...M-am machiat , destul cat sa nu se observe asa de tare faptul ca am niste cearcane de toata frumusetea. Se vedea doar daca te uitai foarte atent si aproape. Astazi, mi-am propus ca la inceput sa ma angajez la o firma , ceva de moda. Nu stiu ce sa fac dar ceva in domeniul modei. Asa ca deja sunt pe strazile aglomerate in cautarea unui job. Dupa jumatate de ora de cautari observ un afis:Se cauta o persoana priceputa in domeniul modei. La casa de moda:Roberto Cavali. Inscrierile au loc in data de:3 februarie-4 februarie.
Asta ii sansa mea!!Cand ajung in fata cladirii impunatoare imi aduc aminte de zilele cand mergeam cu Antonio la firma care avea acelasi dizain. Gata, nu trebuie sa ma mai uit in spate. Cand ajung la receptie o domnisoara foarte de treaba si prietenoasa ma indruma spre locul unde au loc inscrierile. Stau si astept,iarasi astept au fost destul de multe fete care au intrat in fata mea dar toate au iesit imediat din birou. Sar ca arsa camd imi aud numele stigat. Imi aranjez tinuta si imi fac curaj si intru in birou.
-Bunaziua , domnisoara?
-Charlotte dar puteti sami spuneti Charly
-Ok, luati loc.
Pe urma il vad cum imi studiaza in deamanunt doasarul. De cateva ori face ochii cat cepele
-Ati lucrat la Charlotte?
-Da
-Si cum se face ca nu mai lucrati?
-Pai, nu ca nu mai lucrez dar sunt in concediu si m-am gandit sa mai lucru undeva . Numi place sa stau
-Uimitor. La anii dumneavoastra aveti multe realizari.
-Da . Dar va rog sa nu ne mai tutuim , ma simt prost.
-Bn. Si eu ma simteam cam prost sa ma adresez cu dumneavoastra. Bine ai venit in echipa mea!(spune cu zambetul pe buze)
-Serios? Asa de repede?
-Da, adica pari o fata de treaba si harnica. Exact ceea ce caut. Apropo ma cheama Fernando
-Incantata de cunostiinta. Si mai exact cu ce ma voi ocupa?
-Pai, o sa fi secretara mea. O sa ma ajuti la schite,facturi.....
-Am inteles. Asa eram si dincolo.
-Minunat! Inseamna ca deja sti ce trebuie facut
-Da
-Ce-ai spune daca am merge sa luam impreuna pranzul? Mi cam urat singur. Iar tu pari o companie minunata. Si cu aceasta ocazie putem sa aflam mai multe lucruri unul despre celalalt.
-Mi-ar place. Sunt noua in oras si nu ma prea descurc
-Atunci hai sa mergem. Sunt lihnit
Pe urma radem amandoi. Ne ducem cu masina lui. Un Ferari negru , arata uimitor. Apropo am uitat sa va spun ca mi-am achizitionat recent un bolid de catalog. Mai precis un Ferari negru lucios. Asemanator cu a lui Fernando.
Cand ajungem , ne asezam la o masa mai retrasa . Restaurantul arata uimitor, in stil frantuzesc. Ador bucataria franceza dar si cea italiana.
-Deci, iti place restaurantul?
-Da.
-Ma bucur . Chiar avemam emotii
-Ador restaurantele cu specific frantuzesc dar si cele italienesti
-La fel. Is innebunit dupa bucataria franceza
-Si eu. Mai ales branzeturile
-Da. Is uimitoare
Suntem intrerupti de chelner. Care ne preia comanda si se indreapta spre bucatarie.
-Deci Charly? Povestestemi despre tine
-Pai..sunt o fata , am 23 de ani. Tocmai ce am terminat facultatea de dizain vestimentar, am locuit in Pordenone unde am locuit intr-un apartamnet cu o fata pe nume Alli , dupa care am devenit cele mai bune prietene. Pe urma mi-a facut cunostiinta cu gasca ei. Si ne-am inteles de minune. A fost foarte frumos acolo
-Atunci de ce ai plecat?
-Asta nu pot sa o spun . Doar eu stiu. Si am sa spun de ce doar camd o sa fiu pregatita
-Bine. O sa astept. Dar cum se face ca l-ai cunoscut pe Antonio?
-Pai eu mi-am deschis un magazin in care imi vindeam ceeatiile si de acolo ne-am cunoscut. El a venit sami faca o propunere de nerefuzat. Si asa se face ca am aju s sa lucru cu el
-Aha si cum sa comportat?
-Bine, chiar foarte bine. Dar dupa cum bine sti toate au un sfarsit si un inceput(spun ultima parte cu o fata trista si o voce la fel)
-Gata. Lasa nu te mai supara. O sami povestesti cand o sa fi pregatita
-Ma bucur ca ma intelegi. Si acum ca ti-am spus o parte din povestea mea . Urmeaza si randul tau
-Si eu care credeam ca scap(spuse chicotind)
-Nici o sansa. Poate sunt eu trista dar nu uit.
-Bine. Pai eu am 25 de ani. Am terminat facultatea de dizain vestimentar la Milano si faculatea de manager. Pe urma , am lucrat in mai multe locatii pana cand mi-am deschis propria mea firma. Si asa se face ca am ajuns un brand cunoscut.
-Si despre parintii tai?nu sau suparat cand i-ai parasit?(intreb eu)
- Nu pentru ca ....au murit.
-Imi pare rau , n-am stiut
-Lasa nu-i nimic. Naveai de unde sa sti. Dar familia ta? Si tu i-ai parasit
-Da, ei sau duparat la inceput. Si m-au implorat sa ma razgandesc. Dar eu vroiam sa cresc pe plan profesional. Si acolo in Venetia nu am putut. Dar acum sau impacat cu ideea si ii vizitez cat de des pot
-Aha.
Dar suntem intrerupti de chelner , care ne-a adus mancarea comandata. Cand pleaca. Fernando imi spune:
-Si ai avut ceva relatii pana acum?
-Da, una dar nu sa terminat frumos. Ne-am despartit recent(simteam ca pot sa-i spun tot ce ma macina). Dar tu?
-Eu... pai eu sunt....sa nu ma judeci...homosexual
-Serios?
-Da
-Niciodata nu am avut ocazia de a vorbi cu unul ca tine
-Adica n-ai nimic contra?
- Sincera sa fiu, am. Nu sunt pentru asa ceva . Adica nu inteleg cum nu poate sati placa de o fata. Adica sa ai o familie. Copii, nevasta. Nu va inteleg. Dar incerc sa ma obisnuiesc cu ideea
Il vad cum sta pe ganduri si medireza foarte concentrat la ceea ce i-am spus
-Intr-un fel ai dreptate. Dar nu stiu cum sati explic faptul asta. Am sa ma mai gandesc. Tot timpul am fost intre. Adica mi-au placut femeile dar am avut si o pasiune pentru barbati
-Aha. Imi pare rau daca te-am suparat.
-Nu cum sa ma superi? Doar mi-ai dat de meditat
-Ma bucur atunci.
Cand terminam de mancat el ma conduce la hotelul unde stau cazata.
-Aprop ai masina?
-Da
-Ce model?
-Pai ,cred ca no sati vina sa crezi dar am un Ferari negru lucios asemanator cu al tau. Mi l-am luat recent
-Serios???
-Da
-De unde ai avut atatia bani?
-Pai, am lucrat. Iar acum vreau sami gasesc o casa. Dar momentn nu stiu unde. Aici sau in alt oras. Is mai multe de gandit
-Aha. Nu incetezi din a ma surprinde pozitiv niciodata.
-Da, imi place am de toate. Apropo maine la cate sa fiu?
-Hmm... de la 10 pana la 8/7
-Perfect.
-Ma bucur. Atunci pe maine
-Pe maine. Si multumesc de aceasta dupa amiaza minunata . Chiar mi-ai ridicat moralul
-N-ai lentru ce. Doar pentru asta sunt prientenii? Nu?
-Da.
Pe urma ne luam ramas bun. Eu plec in camera de unde o sun pe Alli sa vorbesc cu ea. Nu merita sa ma comport asa cu ea.
-Alo Alli?
-Charly!!??Tu esti?!!!(o aud cum zbiara de bucurie in telefon)
-Chiar eu
-Umde ai plecat. A venit de sute de ori Antonio pe aici. Ii distru de faptul ca nu stie unde esti. Si a spis ca daca o sa vorbesc cu tine sati spun ca te iubeste si ca vrea sa il asculti
Cand am auzit astea nu mi-am putut opri lacrimile . Care de indata mi-au invadat ochii
-Charly esti bine?
-da.
-Si sa sti ca chiar se vede ca-i pare rau. Si ca te iubeste. A cutreierat toate orasele din apropriere cu alti prieteni de-ai lui dar nu te-a gasit. Na durmit nici o noapte. Si a insistat sa doarma la tine in camera. Ca a spus ca asa ii esti mai aprope. Sa sti ca chiar te iubeste
-Prea tarziu. Ma ranit asa demult(spun printre lacrimi). Acum sunt mai bine,mi-am gasit si de lucru. Am un sef sau mai bine spus prieten foarte amuzant. Am luat pranzul impreuna astazi si am ras non-stop. Iartama ca nu ti-am spus ca plec. Dar daca iti spuneam mai devreme nu ma lasai sa plec.
-Nu-i nimic . La inceput m-am suparat dar acum incep sa te cred. Sa sti ca toti suntem ingrijorati pentru tine in special
-Nu, Alli te rog nu. Imi faci si mai mult rau
-Imi pare rau. Cat timp o sa stai acolo?
-Nu stiu.
-Nu vrei sa vi ? Asa de urat ii fara tine
-Momentan nu. O sami fac mai mult rau
-Dar in ce oras esti? Esti in tara?
-Da sunt in tara. Dar orasul nu ti-l pot spune. Ar afla cine nu trebuie si ar fi mai greu.
-Allo, Charly iubito?(il aud pe Antonio)
Cand il aud incep sa plang si mai mult.
-Alo , iubito nu mai plange. Spunemi unde esti. Sa vin sa te iau si sa iti explic totul. Nu pot trai fara tine
-Antonio...
Spun si plang si mai mult. Incep hohotele de plans. Nu pot...trebuie sa rezist...nu pot sa ma las calcata iar in picioare.