Eleven

30 2 0
                                    

El

Am trantit usa casei mele, aruncand cheile neglijent pe masuta de cafea. M-am dezbracat de geaca, aruncand-o si pe aceasta pe canapea, in timp ce corpul meu se indrepta catre mini-bar. Am ales o sticla de whisky, desfacand-o pe loc si incepand sa beau cu sete direct din ea. Lichidul imi ardea gatul, dar la naiba de nu imi potolea nervii.

Cu sticla in mana, m-am prabusit pe canapea. Priveam tavanul crem, priveam peretii si tot ce vedeam erau doi ochi albastrii, indiferenti si reci ca gheata. Doi ochi fantomatici ce au ajuns sa ma bantuie pana si in vise,seara de seara.

La naiba, nu pot sa inteleg de ce se comporta asa cu mine. Isi permite sa ma faca in toate felurile, cu zambetul pe buze. Nu este atrasa de mine, nici macar n-o intimidez catusi de putin. Singura fata care nu mi-a cazut la picioare si asta ma enerveaza la culme.

Am mai luat o gura din sticla, inchizandu-mi ochii. Ce este inneregula cu fata aia? De ce nu mi-o pot scoate din cap? Nu pot merge la scoala, fara ca privirea mea sa-i caute fiinta, in secret. Dar, la naiba, ea e un nimic pentru mine. Spre exemplu, voiam sa-i zbor capul lui Loras de pe umeri cand a numit-o "tarfa", dar nu am facut-o. Pentru ca nu imi pasa.

Daca imi pasa de ea, as fii stiut, dar nu. Nu imi pasa nici chiar daca se arunca, maine, in fata masinii.

Desi, nici gand s-o las sa faca asta. Nu scapa de mine pana nu aflu de ce nu mi-o pot scoate din cap.

Telefonul vibra, alungandu-mi gandurile idioate. L-am scos din buzunar, incruntandu-ma la numarul necunoscut ce licarea pe ecran.

-Styles. pronuntasem rece si dur.

-'The Notebook' e bun pentru tine?

Vocea sa se facu auzita, bucurandu-mi urechile si lasandu-ma fara cuvinte, in acelasi timp.

-Uhm...Da,nici mie nu-mi plac dramele. Ce zici de unul horror? Te las sa alegi tu.

Un zambet mi se latii pe toata fata. Oare visez? Fiinta asta nu inceteaza sa ma surprinda. Mi-am dres vocea, lasand sticla de whisky pe podea.

-Harry?

Am inchis ochii, savurand numele meu, pronuntat de catre vocea ei catifelata. Am oftat, facandu-ma mai comod pe canapea.

-Sunt aici, iubito.

Oftatul sau imi gadila putin stima de sine. Stiam ca si-a calcat pe orgoliu pentru a ma suna si asta ma bucura la culme. Voiam s-o intreb ce se intamplase, ca din cate imi amintesc, ma numise "curvar" si ma alunga din casa, dar sunetul vocii ei atat de inocente ma inmuie imediat.

-Deci, film horror?

-Film horror sa fie.

-Atunci, te astept la mine?

-Oh! Imi pare rau, iubito, dar nu se poate. Tocmai ce am baut jumatate de sticla de whisky si nu pot conduce pana acolo.

Ma prosteam, ce-i drept, nu aveam nimic. Cu usurinta puteam ajunge la ea, dar nu. O voiam la mine acasa. Zambetul nu-mi disparu de pe fata, atunci cand oftatul ei se facu din nou auzit.

-Incep sa cred ca a fost o prostie sa te sun.

Rahat! O pierd.

-O sa trimit pe cineva sa te ia.

-E okay, Harry. Pot sa iau..

-La dracu' femeie! Taci si fa macar odata cum iti zic. E 4 dimineata, nu gasesti un taxi la ora asta.

-Bine.

"Bine?" Unde imi e potopul de insulte?

-Slava Domnului, am bombanit mai mult pentru mine. Masina va ajunge imediat, poarta ceva dragut.

Birds [h.s]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum