*perspectiva Andreea*
*flashback*
Fetița aceea care dormea împreună cu Emily, îmi amintea de Sandra, fata mea. Fetița mea care a murit. Aveam un iubit când eram un pic mai mica. Aveam 18 ani, când am rămas gravida. Tata m-a alungat de acasa, fiindcă nu puteam sa renunț la copil. Cum să-l omor? Cum să-mi omor propriul copil? Am venit cu Victor, iubitul meu in Bucuresti.
In ziua când trebuia sa nasc, am căzut pe scări. Am alunecat si m-am rostogolit pana m-am izbit de un perete. Buza îmi sângera. Îmi pusesem mana pe abdomen. Lacrimile îmi curgeau șiroaie.
Nu ma puteam ridica, insa. Ma durea piciorul. Am început sa urlu, sa tip sa ma zbânțui. Sa strig numele iubitului meu. Nimeni nu venea. Credeam ca asta este sfârșitul fetiței mele, si uite ca a fost.
Pana la urma, când am ajuns la spital era prea târziu. Murise. Am nascut-o moarta. Nu am putut sa o vad. Pana am împlinit 19 ani, am fost distrusa. Plângeam si nimeni nu ma ajuta. Victor se despărțise de mine fiidnca, zicea el ca sunt prea depresiva. Zicea ca o sa mai avem copii. Nu-i pasa deloc de Sandra. Nu ii pasa ca fiica noastră e moarta. Nu știa ce e durerea unei mame. Nu știa cum e ce o mama sa sufere după un copil. Atunci am simțit ca jumătate din inima e cade intr-un rău si pleaca. Greu m-am refăcut.
La 19 ani, am decis sa dau uitării si să-mi continui viata. M-am mutat in Cluj o perioada unde am lucrat ca ospătăriță. Am renunțat fiindcă nu primeam un salariu prea mare. M-am reîntors in București, unde am stat pe banii unei matusi care s-a mutat o perioadă de timp, aici. Ea stătea in Londra. Si pana acum, când am hotărât sa găsesc un loc de munca, făceam curățenie in casa la mătușă mea. Ca sa nu stau degeaba toată ziua.
Si așa am ajuns bona
*endflashback*
Mi-am amintit tot. Plângeam. Din nou. M-am dus sa fac un dus care speram sa ma liniștească si sa ma ajute să-mi limpezesc gândurile.
Am intrat in cabina de dus cu tot cu haine. Am dat drumul apei udandu-ma pe par si pe haine. Viata nu e de partea mea.
**********************************
Iar, am intarziat. Scuzati-ma ca e scurt capitolul. Am întârziat cu el din nou. Am spus ca fac ceva si nu am facut😼
Lectura plăcută, cititorilor!
CITEȘTI
Parasită
ActionAbandonate de mama lor, necruțate de soartă şi încercate greu de viața, Lorena şi Emily trec prin multe până să ajungă la o viață mai bună. Ajutate de o fată, ce mai târziu află că este cineva important în viața lor, trec prin multe şi sper să ajung...
