Parasită

8.Prima zi de liceu.

M-am trezit, apoi am mers la baie sa ma spăl pe fata pentru a ma dezmorți si a ma putea trezi mai bine. Am plecat spre bucătărie, vazand-o pe Andreea acolo punandu-si lapte într-o cana. Avea pe o farfurioara trei biscuiți integrali.

-Buna dimineața! a spus Andreea.
-Neata! am spus.
-Micul tau dejun este pe masa din sufragerie. Sper să-ți placa, a spus.
-Știi ca tu ești o bona nu o menajera? am intrebat-o.
-Da, dar...am vrut sa te ajut, m-ai ales ca e prima ta zi de liceu.

Am pufnit dandu-mi ochii peste cap. M-am dus in sufragerie, asezandu-ma pe scaunul de la masa rotunda din mijlocul camerei.

Îmi pregătise un fresh de portocale, un sandwich cu gem si unt, căpșuni si lângă farfurie erau câteva șervețele. Am ridicat din umeri, înțelegând pana la urma ca nu a făcut nimic rau.

*
Am întrat in clădirea imensa. Picioarele îmi tremurau, iar eu eram tare speriata. Am întrebat o gasca de elevi unde este biroul directorului. Mi-au explicat iar eu am pornit pe coridoare.

-Mai, mai, mai! Dar ce avem noi aici? O aeriana? Sau mai bine zis o boboaca? a întrebat o fata cu parul blond si lung pana după fund.

Pot spune ca arata grozav. Avea niste ochi albastri, buze cărnoase, gene lungi si era plina de machiaj pe fata. Purta niste haine superbe. O bluza alba cu niste paiete pe fata, iar peste bluza o jacketa de piele. Purta si niste blugi negri si converși roz.

-Ma lași? am intrebat-o.
-Mai, dar ce tupeu, a spus.
-Pe naiba. Lasa-ma! am spus.

Am impins-o si am trecut prin fata ei. Ea și-a pus mana la gura si a scos un:"Iack".

Nu credeam ca o sa fie niste nesimțite de astea din prima zi. Când am ajuns in fata ușii directorului, am bătut de doua ori si am intrat când un:"Intra!" răgușit s-a auzit de peste ușă.

Biroul directorului era mare si plin de mobila neagra. Pe pereți erau tablouri cu el sau cu elevi ai scolii, cred. Pe biroul sau negru era o floare, aproape ofilita si mii de dosare, foi si markere.

-Buna ziua! Eu sunt Lorena Cooper si am 16 ani. Am venit sa ma inscriu, am spus.
-Arați bine, m-a complimentat bărbatul din fata mea.
-Mulțumesc, am spus balbaindu-ma.
-Da, pentru o puștoaică esti tare drăguță. Lăsând toate astea, pe foaia asta ai toată datele, orele, clasele si in punguliță aceea mica ai cheia de la dulap. Pe foaie ai si numărul dulapului.
-Mulțumesc, am spus din nou.

Mi-a făcut cu ochiul, iar eu am zâmbit stânjenita de situație. Când am ieșit pe ușă, mi-am dat ochii peste cap. Așa face cu toate elevele?

Când mergeam pe un culoar, cu capul si gândul la foaia cu toate informatiile despre locul asta, m-am izbit de o fata. Avea ochi roșii de la plâns. Parul sau negru si scurt, pana la umeri era ciufulit. Pe mana stânga avea câteva linii de tăieturi.

-Ce-ai pățit? am intrebat-o.
-Nimic, a spus. Doar puțin dezorientata. E prima mea zi aici, mi-a explicat.
-Si a mea, am spus.
-Ma numesc Elena si am 16 ani. Ar trebui sa fiu clasa a 10-a C. Nu găsesc clasa.
-Tocmai acolo ma îndrept eu, am spus arătând cu degetul meu subțire pe drumul spre clasă.
-Pot sa vin cu tine? a intrebat.
-Desigur, am răspuns.

***********************************
Alt capitol scurt si sec. Nu aveam nicio idee, credeti-ma. Am vrut sa postez de dimineața insa nu am avut timp. Promit ca pe seara, la 23:30-00:00, voi pune un nou capitol😼Sigur unii il așteaptă.

Lectura plăcută, cititori!