12."Sandra, fiica mea?"

33 7 1
                                    

     *perspectiva Lorena*

    După ora de mate, care mi s-a părut tare lunga, am avut Geografie si după Biologie. Mai aveam 4 ore si ieșeam. După școală, aveam meditații la:Matematica, Geografie, Istorie, Romana si Engleza. Nu aveam timp.

   Mâine dimineața, voiam să-mi fac temele. Dar, după mi-am adus aminte ca aveam de citit 3 cărți pana peste 2 săptămâni. Așa ca îmi voi face temele in seara asta. Maine sa ma apuc sa citesc.

  Când clopoțelul a anuntat începerea orei si sfârșitul gândurilor mele m-am dus către dulapul meu. M-am pregătit rapid de Sport, după care am plecat împreună cu Elena la sala de educație fizica.

*
   Cand toate orele au luat sfârșit am plecat către casa. Nu mi-a luat mai mult de 10 minute sa ajung. Am mers pe jos, mai mult alergând caci am trecut printre niste blocuri înalte. Copacii cauzau mult mai mult întuneric.


   După meditații, mi-am făcut temele si am citit. Este deja 03:00. Cartea zăcea pe masa, lângă un pahar gol si un castron de pop-corn. Eu ma simțeam mult prea obosita pentru a mai face ceva. Mi-am setat telefonul să-mi spune la ora 08:00, apoi mi-am făcut un dus si m-am schimbat in pijamale. M-am trântit in pat si am adormit imediat.

  De dimineața, când ceasul mi-a sunt m-am ridicat in picioare făcând câteva exerciții de yoga. M-am schimbat in niste colanți roz si intr-o bluza gri cu un Mikey Mouse pe ea. Eram obosita si simțeam asta. Mi-am făcut ordine in camera si am deschis geamurile larg. Azi era vineri. Maine Wekeend. Am zâmbit cu gândul la asta si am ieșit din camera. Emily era la grădiniță iar Mia se juca in living împreună cu Andreea.

  -Buna dimineața! am salutat eu, pupandu-i obrajii roși ai Miei.
  -Buna dimineața! a spus Andreea cu o voce de copil drăgălaș.

   Mia a început sa rada, jucandu-se in continuare cu o păpușă de a lui Emily. Era așa drăguță. Semana aproape leit cu Andreea. Aceiași ochi, acelaș zâmbet, aceeași culoare a parului. Totul. Nimeni nu-și dădea seama, insa eu mereu priveam asemănarea dintre cele doua. Oare erau mama si fiică? Oare ea e Sandra?
 
  -Si daca ea este fiica ta, Sandra? am întrebat fara să-mi dau seama.
  
  Mi-a aruncat o privire ciudata, apoi s-a scărpinat in cap.

  -Nu stiu, nu stiu, nu cred, a spus.
  -Eu zic sa faceți un test ADN, i-am răspuns sincer.
  -O sa încerc mâine, sa sun la o clinica.

  Am lasat-o iar eu, m-am dus in bucătărie. Mi-am luat un mar din fructiera si mi-am pus intr-un pahar un fresh de portocale. Micul de jun perfect! "Acum ma duc sa citesc, cred", mi-am spus mie însămi.
 
*perspectiva Andreea*

   Stăteam pe gânduri. Ma gândeam la tot ce a spus Lorena. Cred ca este adevărat. Eu cu Mia semnam. Mi-am luat inima in dinți si am luat telefonul de pe masa de sticla lucioasa. Am căutat pe net clinici si in cele din urma am găsit una si numărul de acolo.

  *conversație telefonica*
  -Buna ziua! Ma numesc Andreea White si am 20 se ani. As vrea sa fac un test ADN.
  -Bine, va sunam tot pe numărul asta? a întrebat.
  -Da, am spus.
  -Puteți si mi-l dați totuși inca o data, sa-l notez daca se întâmpla ceva cu telefonul? m-a intrebat.
  -Bine, am spus dandu-i numărul de telefon.
  -O sa va fac o programare, mi-a zis. Mâine la ora 12:00? Este bine?
-Da, da.
  -Vârstă celeilalte persoane? m-a întrebat.
  -2 ani, cred, i-am spus.
  -La revedere! a zis.
  -La revedere, am spus la fel de politicos.

  *sfârșitul conversației telefonice*

  Am oftat. Maine o sa aflu marele adevăr. Maine o sa aflu daca fetița din fata mea este copilul meu.

*perspectiva Lorena*

    Cartea pe care am început-o azi-noapte. O voi continua azi. Am început sa citesc, pana când ceasul s-a făcut 11 si a trebuit sa încep sa ma pregătesc.

   Mi-am făcut mai întâi ghiozdanul, apoi m-am schimbat intr-un tricou alb, simplu, blugi negri si niste conversi roz. Parul l-am lăsat pe spate ca zilele trecute.

************************************
   Gata, inca un nou capitol. Acum când l-am terminat este 01:06 noaptea. Azi plec. O sa mai pun un capitol pe seara si daca am timp si unul la noaptea. Nu promit nimic. Va zic doar ca ne apropiem cu pasi repezi de finalul acestei cărți. Inca nu m-am hotărât cate capitole va avea.

  Lectura placuta, cititori!❤
 

  

Parasită Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum