18. Noi prieteni.

32 5 6
                                    

  *perspectiva Chriss*
 
Când am terminat covrigul ce era cu susan, m-am dus la baia mall-ului, unde m-am clătit cu niște apa rece pe fata. M-am uitat la ceasul vechi al tatei, cel purtam eu acum. Sora mea avea un telefon vechi, Nokia, cu butoane. Nu l-am luat eu știind ca ea are mai multa nevoie. Langa magazinasul unde lucra ea, erau multe cârciumi si cluburi. Daca avea nevoie sa sune la politie ca se bat niste oameni beți crita, accesa telefonul.

Mereu când terminam orele la liceu, ma duceam sa curat curțile oamenilor de frunze, toamna, de zăpada, iarna si primăvara si vara le udam florile si tundeam iarba. Trebuia sa o ajut cumva pe Ilinca. Pot merge la liceu ca aveam bursa. Îmi place mult matematica. Am fost si la câteva olimpiade.

Viața mea e foarte modesta si de aceea nu am mers la o pizza si suc cu ceilalți. Prietenii mei nu stiu de problema mea financiara. Nu îmi stiu viata. Mereu când sunt cu ei, port ce am mai bun sa nu-și dea seama. La garsoniera unde locuiesc nu au venit niciodată.

Ei se omoară dupa băutură, eu fiind retras fata de asta. Știu ca nu este bine. Ei stiu ca mama este plecata mereu la lucru. Tata fiind despărțit de mama si stand in alt oraș.

Fata care am cunoscut-o azi, Lorena este de a dreptul superbă. Nici nu cred ca se poate uita la unul ca mine. Era aranjata si machiata. Hainele de pe ea sunt de la magazine de firma din alte țări, în timp ce ale mele sunt de la piață sau de la tarabe. Sora mea, are si ea câteva haine bune, de la mall care si le ia la lucru.

Lorena, m-a băgat in seama. M-a întrebat daca nu-mi convine pizza si suc si daca vreau sa mergem in alta parte. Logic ca am spus ca nu vreau. Am fugit ca de obicei când e vorba de cumpărat. Nu e ca in parc când toți își cumpăra un covrig cu susan sau cu mac si îmi pot cumpăra si eu.

*perspectiva Lorena*

Sunt confuza. Nu înțeleg de ce a fugit asa. Putea să-și ia o pizza mică care costa 7 lei, dacă tot e vorba de bani. Îmi pare rău de el. Mi-am dat seama ca nu are o viață ușoară.

-Scuze, am spus. Ma duc pana la baie să-mi refac machiajul, m-am scuzat plecând.
-Vrei sa te însoțesc? m-a întrebat Chloe.
-Nu, mersi.

Am plecat către baia mall-ului. Langa ușa cu o femeie pe ea, ce indica ca aia e baia fetelor, era si baia de bărbați. Înainte sa împing ușa pentru a intra, l-am zărit pe Chriss ce ieșea.

-Hey, i-am spus.

Și-a ridicat privirea si am văzut aceeași ochi de mai devreme.

-Ămm, buna! a răspuns.
-Vrei si tu pizza? Mi-au mai rămas vreo 3 felii, i-am spus. Așteaptă sa vin de la baie.
-Nu vreau, mulțumesc! mi-a raspuns.
-De ce? Daca n-ai bani, îți dau eu, nu-i bai, am explicat.
-Nu e vorba de asta.

I-am spus sa mergem pe terasa de la un magazin. Am cumpărat doua sucuri de portocale.

*
După 40 de minute, in care mi-a explicat viața sa, am plecat încet spre pizzerie. I-am povestit si eu viața mea. Erau foarte diferite.

-Porumbeilor? au întrebat Sasha si Chloe la unison când au văzut ca am intrat pe ușa de sticla.
-Doar am vorbit, am spus dandu-mi ochii peste cap.

David mi-a aruncat o privire urâcioasă.

***********************************
  Bumm:> Un nou capitol aici, in fata voastră. Am intarziat cu el dar nu am avut timp de scris. Deloc^^ Gata, nu aruncați cu roșii in mine. Maine seara, cred ca revin cu un nou capitol. As vrea sa pot posta zilnic, dar nu prea am timp. Of.

Lectura plăcută, cititori!💜

Parasită Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum