Dependentă

Capitolul 8

 "Am ajuns dependent de tine și vreau să te fac să fii dependentă de mine"
Termin de citit biletul și observ cum tremur din toate încheieturile. Biletul trebuie să fie de la Alex, nu are avea cine altcineva, dar nu înțeleg când a intrat în camera mea sau de unde știa ce simbolizează crini pentru mine. El e singurul la care mă gândesc că ar putea fi. Niciun băiat nu a fost atât de aproape de mine, cum a fost el. Începe să mă sperie comportamentul lui. Mă simt urmărită, dar într-un mod ciudat îmi place această senzație. Dar dacă vrea să-mi facă ceva rău? Mă simt atrasă de pericol. Mă ridic din pat și mă duc în fugă până în camera lui David. Vreau să intru în cameră, dar observ că este închisă. La naiba, nu o închid eu și totuși sunt fată, dar o închide el. Bat de câteva ori și într-un final se hotărăște să-mi deschidă. Îl văd cum apare în fața mea în boxeri și cu o față de adormit, dar m-am obișnuit cu el și cu "vestimentația" lui.
 Îl dau la o parte din ușă și intru în camera lui val vârtej.

-Ho, mai ușor. Ai avut coșmaruri și vii la fratele tău ca să te liniștească? spune fratele meu ironic.

-Boule, eu vreau să vorbim serios. spun și îi arunc în față biletul.

 Îl citește și după se uită mirat la mine. Se pune în pat și oftează, iar eu mă așez lângă el. Mă uit la el și are un zâmbet tâmp și pare destul de relaxat.

-Pe cine bat? spune el destul de lejer.

-Alex..Alex Black! spun, aducându-mi aminte de felul în care o spunea el. Vocea lui..

-Poftim? urlă și se ridică în picioare.

-Calmează-te! spun încercând sa-l liniștesc și să nu facă ceva rău la nervi. 

-Sunteți împreună? V-ați sărutat? Te-a atins? Îl omor! mă întreabă destul de repede și văd cum venele de pe brațele lui devin din ce în ce mai proeminente.

-Nu. Nu mi-a făcut nimic. spun și înghit ușor în sec. Nici nu ma pot uita la el.

-Fă-mi o favoare și, te rog, nu mă mai minții. S-a dat la tine, pe lângă faza care s-a întâmplat în camera ta care să zicem că a fost o greșeală și trecem peste asta. Am dreptate? 

-Nu David, nu! A fost faza de la mine din cameră și atât. Pur și simplu m-am gândit la el pentru el este singurul care... Știi ce? Nu mai contează. Uită ce ți-am spus. Am visat aseară și când m-am trezit am crezut că a fost real. spun și vreau să plec, dar fratele meu mă prinde de mână.

-E primul băiat din viața ta?

-Ți-am spus că nu mai contează. spun cu vocea stinsă și înghițind în sec.

-Te-am rugat frumos să nu mă mai minți. Nu vrei sa-mi spui? Bine! Nu-mi spune, dar dacă aflu că ți-a făcut ceva și tu suferi, te bat și pe tine și pe el. îmi spune David destul de serios. Uite, dacă vreo să vorbești cu cineva despre băieți sunt aici. Chiar dacă sunt gay, tot băiat rămân și știu cum gândește unul. mă ia în brațe și după mă lasă să plec din cameră.

 Nu vreau să-mi stric ziua, mai ales că e ziua mea de naștere, doar că am senzația că o să se întâmple ceva rău și de obicei când am astfel de stări chiar se întâmplă. Aleg să nu mai gândesc negativ și să fac o baie fierbinte. Poate sunt eu paranoică și îmi fac griji degeaba. Apa fierbinte mi-a relaxat toși mușchii și deși as fi dorit să stau mai mult, trebuie să mă pregătesc ca să mă duc la școală.
 Intru în clasă și ca de fiecare dată mă pun în prima bancă singură. Profesoara intră și observ că locul de lângă mine încă este gol. Se pare că azi o să scap de alte incidente "neplăcute". Ora e destul de plictisitoare așa că încep din nou să desenez, dar la naiba, gândul îmi fuge la Alex. Aud clopoțelul semn că ora s-a terminat în sfârșit. Afara e destul de frumos și simt cum am nevoie disperată de puțin aer curat. Ies în curtea liceului unde văd o groază de copii, unii fumau, alți se sărutau. Toți erau în grupulețe. Mă duc în parcarea liceului și mă așez sub umbra unui copac. Simt aerul cald cum îmi invadează plămânii și fiecare mușchi mi se relaxează ușor, ușor. Văd o motocicletă cum parchează și de pe ea coboară nimeni altul decât Alex. La naiba! Sper să nu mă vadă. O tipă îmbrăcată, sau bine zis dezbrăcată, vine spre el și se pune pe motocicleta lui, dar lui nu prea îi convine. O apucă de mână și o trage de pe motocicletă, după care o îmbrâncește. Mă doare pe mine când ma uit cum se comportă. Nu așa se trădează o fată! Îl durea gura dacă o ruga să se dea de pe motocicletă? Cred că dacă aș fi în locul ei, s-ar trezi cu o palmă de toată frumusețea. Nu știu de ce mă enervez, până la urmă trebuie să recunosc că mă bucură atitudinea lui față de ea. Tipa nu pare deranjată de comportamentul lui, ba chiar sare la gâtul lui și îl sărută cu patimă. Simt cum devin neliniștită când privesc imaginea din fața mea și simt cum stomacul mi se face ghem. După ce termina în sfârșit "treaba" pe care o aveau Alex își aprinde liniștit o țigară. Bruneta își aprinse și ea una după care își ia o poziție deloc decentă. Vorbesc ce mai vorbesc și mie îmi e din ce în mai greu să nu mă holbez la el. Felul în care inspiră fumul toxic și îl dă afara mă atrage al naibii de mult. Continui să mă holbez la ei până când îl văd pe Alex cu privirea ațintită spre mine. La naiba, m-a văzut! Mă ridic repede și vreau să plec, dar mâna îmi este prinsă de cineva. Oare "acel" cineva?