Capitolul V ~ Corpuri diferite cu personalitati diferite ~

129 10 0
                                    

Zayn POV :

Stateam de mai bine de doua ore cu Kristen . Incepea incet , incet sa comunice , dar inca ragusita in glas . Damond imi dadu' apel sa merg la prietenul lui , Doctorul Antonio . Tatal lui Antonio a fost si el doctor , ajutand mafia cu orice caz si orice 'groapa' in care cadeau , fiul sau facand azi acelasi lucru . I-am dat 'spaga' sau salariul cum ii zicea restul mafiei si pana diseara avea sa ne dea drumul . M-am intors la Kristen , uitandu-ma adunca la ea si ochii ei . Parea mai blanda in orice cuvant pe care il scotea .  Cand , deodata imi sare gandul la un lucru : 'Va trebui sa o imbrac iara.' In gandul meu , zambeam pervers , dar , era un spital , si totusi. 

 - Crezi ca o sa iasa rau la sedinta ? intreba cu acelasi glas incet si ragusit .

- Cred ca o sa iasa ca de obicei , o mare harmalaie ... am raspuns , zambindu-i .

Doctorul a intrat pe usa zicand ca in maxim 2 ore si jumatate puteam pleca . Trebuia sa o imbrac . Acum Damond ii aduse haine destul de feminine . In sinea mea , zambeam , dar nu am vrut sa ma creada un bou , asa ca am tacut . I-am dat camasa lunga de spital jos si i-am prins bretelele sutienului pe la spatele ei , ca data trecuta . Am ales o bluza neagra cu un craniu pe ea si niste blugi destul de mulati .  I-am pus o haina imblanita pe noptiera , ca sa i-o dau cand iesim . Mainile imi tremurau la fiecare atingere . I-am pus de asemenea langa pat , si o pereche de cizme negre cu toc subtire , dar nu prea mult si inalt . Ea zambea , totusi putin rusinata . Nu prea is arata sentimentele in general si era prima oara cand o puteam privii in ochi si sa imi dau seama ca ar fi preferat sa se imbrace singura , daca ar fi putut . 

 In mai putin de 2 ore in care discutaram numai aberatii despre sedinta , usa se deschise si doctorul Antonio zise : 

- Haideti cat e holu 'curat' ! 

I-am pus repede cizmele si haina si ne-am grabit , eu luand-o in brate in 'stil mireasa' . Ajunsesem la masina mea si am condus destul de grabit . 

- Oprim si noi la un restarant ? zise cu voce mai vioaie decat cea de a spital .

- Mananci ceva sanatos acasa . am zambit eu .

- Si tu acuma' . spuse in gluma , facand o mutra care putea omori pe cineva .

Daca privirile ar putea ucide , ea ar fi cu adevarat o crimiala in serie . 

Am ajuns acasa si in cea mai mare viteza am urcat in dormitorul ei . Am coborat jos si i-am adus niste fructe taiate frumos pe o farfurie . O tineam in brate si incet , am privit cum adormea . Era normal sa fie obosita .  Eram asa de fericit ca era in viata si zambeam in continu' uitandu-ma la pielea ei care revenise la culoarea naturala , albul acela mortal si pungile vinetii de sub ochi , disparand .

Damond POV : 

Eram jos , la subsol privind mutrele alora doi . Niciodata nu chinuisem pe cineva , indiferent de situatie , dar acum nu ma puteam abitine sa nu le trag vreo' 2 . Celula lor era una destul de comoda . Era cald , cu un covor pe jos si o canapea , oo , da , si un W.C. . radeam in sinea mea . Nu toate celulele erau asa de comfortabile , dar totusi aveam putin respect in mine .

- De ce il ti si pe el ? zise Styles . El nu a facut nimic ! si arata spre amicul sau .

- Taci si fi atent tampitule ! am tipat pentru a ma face auzit . Ascutati-ma , veti regreta orice necaz ati adus familiei noastre ! am urlat in continuare , nervos .

Viata in mafieUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum