Lucy Heartfilia este o adoleşcentă de 17 ani care studiază la Liceul Fairy Tail . Ea este specială , este un vârcolac ... o să ajungă să se îndrăgosteasca de Natsu Dragneel , dar nici el nu e mai prejos decât Lucy ...
Sper să vă placă , e prima mea...
Mă trezesc din cauza unui coşmar . Se făcea că Natsu şi-a găsit altă fată şi eu alt băiat . Sper câ nu se va întâmpla niciodată aşa ceva . Îmi deschid leneşa ochii şi mă uit în dreapta mea . Natsu nu mai e . Mă dau jos din pat ca arsă şi observ un bilețel pe masă . Îl iau în mână şi încep să îl citesc :
" Iubirea mea , eu a trebuit să plec acasă . Deoarece bagajul nu se face singur . O să îmi fie foarte dor de tine . Te iubesc mult , sper să nu uiți asta . Semnat , iubitul tău Natsu . "
Nu pot să cred , a plecat . Nu mai stau pe gânduri . Îmi iau nişte haine care îmi vin la mână şi cobor jos . Nu zic nimic , doar o salut pe Kira , pentru că doar ea era în casă , vreau să deschid uşa să plec dar sunt strigată pe nume .
Kira : Lucy ! Lucy : Zi repede , mă grăbesc . Kira : Mergi la Natsu ? Lucy : Da , normal , unde crezi că aş putea sa merg , dacă nu la el . Gata ... plec . Kira : Vin şi eu . Lucy : Bine , hai mai repede .
Kira se alătură mie şi plecăm , normal că ne-am trasformat în lupi şi am început să alergămcât de repede am putut . În scurt timp ajungem în fața uşii lui Natsu . Deschidem şi intrăm . Nu era nimeni , dar se auzeau voci . Urcâm la etaj şi îl văd pe Happy .... stai aşa ... ce caută el aici ?
Lucy : Happy , ce faci aici ? Happy : Îl ajut pe Natsu . Natsu : Happy , hai mai repede . Lucy : Natsuuuu ....
Fug şi îi sar în brațe . Sunt atât de fericită că nu a plecat . Dar aş fii mai fericită dacă nu ar pleca de loc .
Natsu : Lucy , ce faci aici ? Lucy : Am venit să stau cu tine cât mai pot . Natsu : Bine . Mă poți ajuta să termin mai repede , apoi stăm împreună . Lucy : Bine , haide Happy . Happy : Aye .
Îi ajutam pe Natsu să îşi facă bagajele . O sa îmi fie dor de el . Sper ca un an să treacă foarte repede . Offffff..... doamne , de ce a trebuit să plece ?
Natsu : Lucy .... te simți bine ? Lucy : Da , doar că îmi pare rău că trebuue să pleci . Natsu : Îmi pare rău , trebuie . Lucy : Ştiu .
Încep să plâng . Natsu mă observă şi se apropie de mine . Mă ia în brațe şi încep să plâng şi mai mult . Îmu afund capul în pieptul lui , dar acesta îmi ridică fața şi mă sărută pe buze .
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Off ... o să îmi fue atât de dor de el şi săruturile lui . Ne oprim deoarece o bătaie în uşă s-a auzit .
Zeref : Oi Lucy , în două ore vor vrnii tații noştri . Natsu : Zeref , dute şi stai cu Kira .... cât mai poți . Zeref : Ştiu câ e greu , dar un an va trece repede pentru toți , ați să vedeți . Kira : Aş vrea să fie aşa . Zeref : Iub .... hai să mergem şi să îi lăsăm pe ei singuri . Kira : Bine ...
