Capitolul 15

61 4 0
                                    

Capitolul 15

Surprize si lamuriri

The human heart had hidden treasures,

In secret kept, in silence sealed;

The thoughts, the hopes, the dreams, the pleasures,

Whose charms were broken if revaled.

-Ce-i locul asta? se trezi Arriane intreband, cand isi reveni in sfarsit, realizand ca sta pe un fotoliu in ceva ce arata ca o sufragerie normala. Avea pana si un televizor si inca o canapea, iar o masa dintr-un lemn stralucitor trona peste un covor rosu in mijlocul camerei. Fata stia ca ar trebui sa ii fie frica, dar pur si simplu n-o simtea. Tipul ala, Caleb, practic o rapise din mijlocul strazii si o adusese aici...oriunde ar fi aici.

- Asta-i fostul apartament al tatei, Arriane. Sau ca sa fiu mai explicit, continua el, cand observa ca fata vroia sa mai spuna ceva, e un fel de mijloc de transport...locul asta este peste tot si nicaieri, intelegi?

- Sincer, nu...spuse fata, raspicat. Ceva din constiinta ei ii spunea sa fie cat mai incapatanata cu el...sau cu oricine altcineva care ar fi luat-o pe sus in felul asta. Deci, cine-i tatal tau de are locul asta?continua  fata, ridicandu-se de pe fotoliu si incepand sa se plimbe prin camera.

Caleb nu o opri. Vroia ca ea sa aiba incredere in el. Deja facuse o gafa, la furie, in visul ei cand o amenintase, nu vroia sa inrautateasca situatia. De aceea, inainte sa-i raspunda, cantari bine in minte optiunile: daca i-ar spune ca este fratele ei, ea ar realiza imediat ca Various il crescuse si stia deja povestea fratelui lui Will infectat cu sange demonic...dar, daca schimba brusc subiectul, poate mai tragea putin de timp, si reusea sa regizeze un scenariu din care sa reiasa ca nici el nu stia.

-Nu conteaza...nu mai e...Caleb schita o fata trista, care pentru un moment o pacali pe Arriane.

-Serios, si ce s-a intamplat cu el? ii continua ea jocul, incercand sa scoata adevarul de la baiatul pe care il visase mai devreme, mimand o voce interesanta.

-A fost ucis de un demon acum cateva saptamani, nu-mi place sa vorbesc despre asta...marturisi el, mutandu-si privirea din pamant, unde o tinuse pana atunci, in ochii Aryei. O parte a constiintei ei striga ca nu ar trebui sa-l creada, cea veche, care isi amintea ca nu este chiar sanatos sa te increzi in oricine, dar partii naive, a fetei care nu stia nimic despre lucruri supranatural, ii era mila de el, deci, intr-un final, decise sa-l creada, dar mai avea nevoie de cateva raspunsuri...

-Deci...sa inteleg ca tu doar rapesti fete randomly de pe strada, spunandu-le surioara, nu?se trezi ea spunand, in ciuda deciziei luate. Atunci, in ochii perfect negri ai lui Caleb aparu o umbra, care intr-un fel ii ducea spre un gri-rosiatic, dar care disparu intr-o secunda. Cum putuse sa-i scape asta? Ii spusese surioara?...trebuia sa rezolve asta, deja devia de la planul lui. Caleb se apropie de Arriane, pana erau fata in fata, ea sprijinita de perete. Arya avu subit reactia ca ar trebui sa fuga, sau sa se lupte cu el, dar nu se misca nici macar un milimetru. Se uita la el. Ochii baiatului erau atintiti in ai ei. Dintr-o data, mintea ii fu inundata de gandurile lui Caleb. Nu toate, nu ii spusese fetei ca el ii omorase pe Various, nici ca stia de mult timp de existenta ei

                                                     ***

-Imposibleeeee, imposibleeee...se auzea vocea lui Wes fredonand in timp ce inainta, cu Tatia langa el, pe trotuarul umed de la zapada tocmai topita.

-Chiar trebuie sa canti chestia asta? intreba Tatia, vizibil agasata. Nu murea dupa melodie...

- Ihi...ii raspunse, apoi incepu din nou: Danse, danse, danse...canta el, prea afon pentru urechile Tatiei.

Ce urmeaza...(Sfarsitul e aproape)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum