Poluri magnetice Vol II (FINALIZAT)

Capitolul 26

Marcus

Telefonul îmi suna și stau sa ma gândesc ce minciuni sa mai îndrug. Ma suna băieți din casa frăției pe care o frecventam înainte de accident, dar acum încerc din răsputeri sa ma țin departe de toate rahaturile alea. Sunt sigur ca mi-ar aduce problema orice apropiere de anturajul ala. Acolo am petrecut cele mai lungi nopți din viața mea și am experimentat cele mai nasoale chestii.

- Alo, Brad?
- Omule, ai dispărut după planeta? Nu mai da nimeni de tine! Unde ești?
- Acasă, am fost cam ocupat.
- Bun, mâine seara nu iti faci programare, se tine petrecerea anuala pentru cele 3 onomastici. 
- Nu promit nimic, mi-am făcut ceva program...
- Dacă nu vii la ziua noastră, nu te iertam! Pe bune, ce-ai pățit? Ești amorezat?
- Sunt cu cineva, dar nu asta e motivul. 
- Pe naiba! Știam eu, vino cu ea, și o sa ne distram. Ii pun în tema pe ceilalți, nu iti fa griji. 
- Bine o sa fiu acolo.

Urăsc chestia asta, dar nu am ce sa fac. Sunt prieteni mei și în fiecare an gemeni Kevin și Mike își sărbătoresc onomastica împreună cu Brad, sunt născuți în aceasta zi. Maine împlinesc 21 de ani. Aproape toți sunt mai mari ca mine și sunt studenți, doar eu și câteva fete, suntem liceeni. Am presimțit ca nu o sa scap fără prezenta, dar sper sa se tina de cuvânt și sa scoată cineva vre-o prostie pe gura de fata cu Beatrice. Ma gândesc și la varianta de a merge fără ea, dar sigur s-ar supăra.  Pe ce motiv sa ii spun ca nu o iau cu mine?  Sau sa merg fără sa ii spun și sa afle, ar fi și mai urat.

Încerc sa o protejez cu orice preț pe Bea, de partea asta de lumea reala și ignoranta. Ea e prea buna, prea altruista și inocenta pentru a le face fata acestor oameni.  Oricât se crede de puternica și știu ca este, tot ar rani-o sa afle unele lucruri despre mine din trecut și nu vreau sub nici un preț sa ii umbrească zâmbetul acela cald după chip.  O vad ca pe un înger părut în viata mea. M-a schimbat cu totul, vreau sa fiu alt om pentru e, vreau sa o fac fericita asa cum merita.  Ea este cel mai bun lucru pe care l-am primit de gratis de la viata și am dat e gând sa o păstrez cu orice preț. Mama spune ca Beatrice va fi nora ei  și dacă o va obliga sa se mărite cu mine. Ne amuzam în lipsa lui Beatrice pe aceste glume nevinovate, ca sa nu se simtă prost. Chiar dacă familia mea nu ar place-o la fel de mult, tot nu as renunță la ea. E prima persoana cu care a trăit senzații noi, ea mi-a pulsat dincolo de ce am trăit pana acum. Simt nevoia de ea tor timpul, sa o țin în brate sa o sărut și sa  o protejez. Pot sa vorbesc despre ea o zi întreagă, nu ma satur și nu îmi termin ideile. Beatrice este mai mult decât o simpla fata, este o fire puternica și sensibila în aceiași măsură. O admir pentru tot ce a trăit, și pentru faptul ca nu se plânge niciodată de nimic. Are rolul unei mame cu doi copii, este eleva și are și un job, toate în același timp.  Eu am fost întâi copil, acum sunt doar adolescent și mai durează ceva, pana o sa am un job. Eu sigur nu as fi făcut fata, ea are timp sa ma petreacă și cu mine, nu știu cum se descurca, dar eu încerc sa nu îi răpesc prea mult timp.

O sun, abia aștept sa am un motiv bun, sa ii aud vocea.

- Iubito, ce faci?
- Hei, tocmai ce am terminat de citit o carte. Tu?
- Am fost invitat la o petrecere mâine seara, vrei sa vii cu mine?

Spune-mi ca nu!! TE ROG sa refuzi de data asta. 

- La ora?
- Pe la 20:00
- Vin. Nu am ieșit de mult timp nicăieri, defapt ce vorbesc, eu nu am fost la nici o petrecere.
- Atunci ma bucur ca vii, o sa te iau de acasă la 19:30

Acuma nu mai știu ce sa cred.  Cred ca ma bucur mai mult ca vine decât dacă m-ar fi refuzat. Beatrice, nu s-a distrat în stilul clasic adolescentin niciodată.  De acum înainte o sa a am grija și de acest aspect. Vreau sa trăiască toate etapele fata asta, ca prea a sărit peste ele. În ritmul asta, în 10 ani se și pensioneza.