-Parca ziceai ca nu il poti deschide.
-Blondule, tu sa saluti nu sti? am intrebat indignata.
Baiatul s-a asezat langa mine pe banca si se uita fix la buletinul din mana mea. Fireste ca il recunoscusem, buletinul lui era in mana mea. Era el, Vlad Munteanu. Facusem poza cu el, il vazusem toate videoclipurile de zeci de ori. Dar nu voiam sa ii arat ca sunt o fana extrem de infocata. Nu prea stiu, dar cred ca reactionez bine. El continua sa stea nemiscat si sa isi plimbe privirea de la mine la buletin. Ce naiba e greşit cu el? O sa i-l dau înapoi, nu am ce face cu el.
-Deci seman cu baiatul din poza? a intrebat Vlad zambind.
-Hm, el e saten, tu esti blond. N-as prea zice, sa stii! Cred ca el e mai dragut.
-Adica eu nu sunt dragut?
Cred ca deja se simtea afectat la orgoliul lui de bomba sexy de 14 ani. Imi placea sa ma joc cu el.
-Am văzut si baieti mai draguti, sincer.
-Hmm, dar daca te-as invita la un suc, as deveni mai dragaut?
-Poate.
Ne-am zambit reciproc si am pornit, probabil, in directia unei cafenele sau ceva. Îi pusesem buletinul înapoi în portofel, iar pe acesta la mine în geantă. Ne jucam un joc frumos și începusem să cred că mă place.
Am ajuns în fața unui local micuț, puțin cam întunecat pentru gusturile mele. Mi-a deschis ușa și m-a invitat inauntru, ca un Gentleman ce ar fi vrut ca eu să cred că este, iar eu am aruncat o privire înăuntru, apoi am intrat. Ne-am asezat la o masa dintr-un colţ. Mi-am comandat un fresh dr portocale, iar el o apa minerala. Vai, patratelele alea se tin cu apa chioara? Ma rog...
-Si, cu ce te ocupi, blondy? l-am intrebat eu amuzata de situaţie.
-In momentul asta, cu o mica ratusca, incerc sa-mi recuperez buletinul de ls ea.
-Aha, si cum merge?
-Leganat. Tu nu ai vazut o rata in viata ta?
-Invat acasa, nu prea ies in lume.
-Mare pacat! Lumea e plina de oameni draguti si interesanti pe care ar trebui sa ii cunosti.
-Asa ca tine?
-Asa ca mine.
Mi-a zambit intr-un mod adorabil, iar eu nu m-am putut abtine si i-am răspuns in aceeasi maniera. Dupa asta, am deschis geanta, hotarata sa ii inapoiez portofelul. Dar acesta se deschisese intre timp, iar buletinul ramasese in geanta, ceea ce observasem. Ca si cum n-ar fi fost de ajuns, cand l-am pus pe masa, o alta fotografie a căzut din portofel. M-am uitat la ea, reprezenta un catel mic si dragalas. Fireste, Spot, l-am recunoscut imediat.
-Heu, il stiu pe catel, am tresarit eu. E Spot. Asta înseamnă ca tu...
-Sunt Vlaf Munteanu? Bingo!
-Mh, dar tot nu șemeni cu baiatul din poza din buletin.
In tot acest timp, luasem buletinul si un pix, mazgalisem ceva pe spatele alb si i-l inapoiasem, aruncand pixul inapoi in geanta.
Ne-am achitat bauturile si am iesit gata sa ne despartim.
-Imi pare bine de cunoştinţă! a rostit el.
-Ne mai vedem, blondy!
![](https://img.wattpad.com/cover/109186684-288-k741082.jpg)
CITEȘTI
A fi sau a nu fi Munteanu?
FanfictionSalut! Eu sunt Elena, dar prietenii imi spun Ell. Bine, familia. Nu am prieten. Sau toată ziua in casa si stiu pe derost videoclipurile tuturor vlogerilor români. Dar poate viata mea se va schimba daca ies din casa.