Cap.21. De ce trecutul nu rămâne în trecut?

57 8 16
                                    

Acest capitol îl dedic lui misellaM!Mulțumesc frumos pentru voturile tale și pentru tot interesul acordat!

     Îmi plimb privirea de la unul la altul și aștept o reacție ceva.
Silvia mă privește oarecum mirată și o bufnește râsul,iar Mario a căzut pe gânduri ținându-și sprâncenele ridicate de parcă ar contempla la ceva anume.
-Cum adică? Întreabă și mă privește cu ochii mijiţi.Trăsăturile lui mă fac a-mi întoarce capul în altă direcție,pigulind o scamă invizibilă de pe costumul meu de baie.
-Cum adică ce?întreb și eu, prefăcându-mă că nu îi înțeleg sensul întrebării sale.
-Nu cred!Nici nu ai idee ce implică o călătorie până în Anglia!se tolăneşte pe șezlong,aruncându-și mâinile sub cap.
Îmi unesc sprâncenele și îi copiez gestul căci acum îmi dau seama ca e un plan destul de tâmpit.
-Chuchy,noi nici măcar nu suntem majore.Avem nevoie de procură și mă îndoiesc că tata ar fi bucuros să mă încredințeze pe mine minorul,in mâinile lui Mario.
-Mda....dar am putea încerca nu?Încercarea moarte nu are!
-Nici măcar nu avem pașapoarte zuză! Iar acum toate birourile sunt închise cu ocazia sărbătorilor.
-Deci care e defapt ideea?Mario zâmbește aruncându-i o privire complice Silviei.
Două perechi de ochi mă privesc intens și curios,iar eu pur și simplu bufnesc în râs rușinată căci am fost descoperită.
-Ok!M-ai prins inteligentule!Vroiam să îi fac o surpriză lui Alex.
-Frumos!Dar zuză nu e momentul potrivit acum!În plus ca mâine ajunge el.
-Nu mai ajunge mâine!Îmi arunc mâinile frustrată în aer și mă arunc în apa călduță din piscină.
- Ce vrei să spui?Se apropie Mario de marginea piscinei și mă urmărește cu privirea cum dau ture bazinului.
-Ce dracu măsa aia nu putea să mai aștepte?Fix acum a apucat-o dorul de odrasle?Dupa 8 ani?
-Adică a apărut în peisaj maicăsa?Doamne !Nici nu vreau să știu prin ce trece!
-Sunt atât de ofticată pe ea!Și geloasă un pic,cred!
-De ce naiba ai fii geloasă pe mama lui?Mă întreabă și Silvia îndepărtându-și prosopul și mi se alătură în apă.
-Păi după ce că apare inopinant la ușa lui,îi mai aduce și un copil de 1an !
Îmi sprijin coatele pe marginea piscinei și răsuflu obosită datorită turelor date.
-Wow!Asta e tare!exclamă Mario și se aruncă și el in apă.
-Atât de mult vroiam să lămuresc lucrurile și acum.....sunt blestemată!  Asta e concluzia la care ajung!
-Chuchy nu o lua așa! Nu fii atât de pesimistă!
-Cum aș putea să nu fiu pesimistă Chuchy ,când am făcut numai tâmpenii și m-am aruncat mereu cu capul înainte? Crezi că măcar mă va înțelege?
-Serena.....Asta implică să aveți încredere unul în celălalt, să vă puteți mărturisii aproape totul,fără frică!
-Ce frumos sună spus din vorbe Sil!Mă simt prost că nu i-am spus absolut tot ce s-a întâmplat aseară.
-Fii deschisă, caldă, plină de speranță, dar fii pregătită să suporți realitatea dacă nu e așa cum ai vrea tu!
-Ai simțit vreodată că-ți explodează inima de la atâta iubire ,Sil?
-Hmm....încă nu!Pufăie haios și își dă ochii peste cap.
-Între mine și Mario e mai mult atracție Sere!Nu simt încă iubire!E senzația aia doar că am câștigat premiul cel mare!
-În schimb tu Sere ai proiectat asupra lui toate dorințele tale frumoase,cele mai mărețe așteptări. .....dar el?i-ai dat timp să realizeze ce simte pentru tine?
Mă privește blând și îmi mângâie părul deja pleostit de la apă.
-Am nevoie de o schimbare de look!ce zici Chuchy dacă astăzi mergem și ne facem frumoase?
-Ești fantastică Serena!Măcar ai băgat ceva la cap din ce am vorbit?
-Hei!Hai să mâncăm și apoi să mergem la spa!Doar suntem în vacanță nu într-un centru de reabilitare!Încep să râd și o stropesc cu apă apoi mă îndrept spre șezlonguri încă râzând. 

◆◆◆◆◆◆◆◆◆◆◆◆◆◆◆◆◆◆◆◆◆◆◆◆◆◆

    -Iubito!Ai grijă te rog frumos ce își mai face în cap de data asta!
-Iub știi doar că dacă i s-a pus pata.....nu pot lupta cu ea!
-Fraierilor sunt chiar aici!De data asta voi fii cuminte promit! Le fac cu ochiul și mai înghit o bucată de friptură.
-Îmi place tare mult aici!Stilul ăsta medieval îmi dă o stare freaky!
-Iubito,ce ar putea fii freaky la un aranjament medieval? Întreabă Mario sărutându-i fruntea Silviei.
-Nu știu!Voi nu aveți impresia că parcă ceva rău urmează să se întâmple din clipă în clipă?
-Chuchy filmele alea de aseară te-au dereglat de tot!îmi ridic o sprânceană și apoi bufnesc în râs când îmi amintesc cu aseară a sărit efectiv pe Mario la o scenă horror.
-Te asigur că ciorile alea de pe perete sunt cât se poate de moarte!
-Ha ha....tare glumeaţă ești tu!Îți plac glumele tale nu?
Ridic din umeri și îmi canalizez atenția asupra localului.Chiar încep să simt ceva freaky.

De ce trecutul  nu rămâne in trecut?Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum