Sper că nu...

23 2 2
                                    

A trecut o săptămână de la "incidentul" cu Martin și eu cu Alex parcă ne apropiam mai tare, și mai mult...Dar la fel se întâmpla și cu Martin.Mă simțeam ca o bitch in momentul ăla.Voiam să mor și să las un bilet în care să scriu ce persoana banală sunt.

Școala mergea bine,cu 8,9 și 10,ca de obicei și dorința de viață era mai mică decât cea de a vrea o înghețată la dieta...

Am inceput să fumez și mă simțeam bine,mă simțeam relaxat.Cum aveam puțin timp liber,cum îmi aprindeam o țigară.

Alex se uita ciudat la mine când mă vedea cu țigara în gură până l-am "corupt" și pe el să o facă într-un timp scurt.Mama știa de mine(de faza cu fumatul), și se pare că Andra fuma dinaintea mea.

Revenind la a 2a săptămână"mirobolantă"de școală.Alex mă iubea,Martin știa asta,dar continua să de îndrăgostească de mine din ce in ce mai intens.Trăiam momente amețitoare și enervante de confuzie deși știam ce îmi doresc... îl voiam pe...Defapt am mințit...Nu știu ce vreau cu adevărat.

Mi-am amintit o replica a unei gimnaste dintr-un film (Fall Out Story,sau ceva gen)care spunea astfel"Concertează-te pe un lucru,sau le pierzi pe amândouă".

Iar m-am abătut de la subiect...revenim la dimineața de luni in care am luat pachetul meu de Kent Switch și am coborât jos la cafea.Alex mă aștepta la bucătărie cu două căni de cafea.In timp ce coboram pe scări mi-am aprins o țigară și se observa de la oficiul poștal nr.2 că sunt derutat,iar Alex a observat din prima secundă:
-Neața soare!
-Neața iubitule!
-Nu ai dormit bine,nu?Scuze că nu te-am ținut în brațe, mi-o spune cu un ton trist.
-Nu,adevărul este că... Și am inceput să îi povestesc totul,să să realizez că mă autocaracterizez ca o curvă.

-Sper că nu vrei sa ne despărțim, mi-o spune cu lacrimi in ochi și un ton dezamăgit
-Nu,dar pur și simplu,sunt confuz
-Nu vreau sa ne despărțim...
-Nici eu! Și am început să plângem amândoi unul în brațele celuilalt.

De atunci,eu cu Alex nu am mai vorbit până seara,la cină.La școală a fost oribil,mă simțeam ametit și diriginta noastră m-a chemat în biroul ei.
-Ia un loc, mi-a spus.Am luat un loc și am așteptat să mă întrebe ce am,ceea ce s-a și întâmplat într-un timp scurt.I-am spus și ei despre tot și ea mi-a dat un sfat:
-Alege cu inima, gândește-te la tot,la Alex,care te iubește de mult.El te iubește,dar nu știi asta de la mine...ok?
-Bine.

Am plecat acasă și în timp ce mergeam îmi sună telefonul.Cine putea fi?!Era Martin.
-Heii, bună.Suze că deranjez.
-...
-Vrei să ieșim diseară la un film,doar noi doi?Atunci mă gândeam la ce mi-a zis diriga...să aleg cu inima și a ieșit asta:
-Nu,scuze...nu pot.Am planuri cu Alex pe diseară.
-Nu ai putea anula?
-Nu,e foarte important.
-Până la cât stai cu el?
-Până dimineață.
-Ok.Dar între noi mai este ceva?
-Nu,eu îl iubesc pe Alex și gata, înțelege!Mi-a încheiat telefonul în nas după ce a izbucnit în lacrimi.Ma simțeam groznic.

Dacă tot aveam telefonul in mână, l-am sunat pe Alex.Nu răspundea.Intra mereu căsuța lui vocală"Bună,sunt Alex și momentan nu pot vorbi... lasă un mesaj după beep".Eram puțin agitat,Oare ce a pățit,și mi-am amintit că el mai are o oră.M-am îndreptat spre casă și mi-am făcut un ceai care l-am asortat cu o țigară de a mea.In scurt timp ajunge și Alex care nu îmi spune nimic.S-a dus direct în cameră să doarmă.Mi-a venit o idee super.Să fac o cină romantică până de trezește.Zis și făcut.Pe la ora 20 am mers la el în cameră și l-am sărutat pe obraz și acesta se trezește.
-Heii soare,scuze că nu am zis nimic.Am venit nervos de la școală pentru că am luat 4.
-De ce?
-Nu am fost atent la oră și mna...profesoara m-a ascultat din ce am auzit până atunci.
-Și,de ce nu ai fost atent?
-Mă gândeam la cum va fi între noi...
-Va fi bine,vei vedea,iar acum...hai jos că am făcut ceva bun.
-Pe bune?
-Da.
-Ce ai făcut bun?
-Vino sa vezi! îi zic eu trăgându-l de mână să se ridice din pat.Acesta se ridică și mă îmbrățișează,iar eu îl strâng tare de tot în brațe și îi șoptesc în ureche:
-Te iubesc și cu tine vreau să îmi petrec restul vieții.
-Oww.Te iubesc!
-Acum hai jos că de răcește cina noastră, îi spun aproape râzând iar el mă sărută pe buze.

Coborâm jos și în living este o masă micuță,pentru două persoane,lumânări parfumate și petale de trandafiri peste tot.
-Cât te-ai chinuit sa faci asta pentru mine...
-Nu e chin.Am făcut-o din plăcere,pentru tine.Trebuia să mă revanșez într-un mod sau altul.
-Revanșezi,pentru?
-Pentru ce am spus și pentru că am fost confuz când defapt știam că te vreau doar pe tine.Tu ai crezut în mine când nimeni nu credea.Ai văzut partea bună și nu cea de emo care are numai tăieturi pe mână.Ai făcut din tipul cu par mov care nu știa ce înseamnă "te iubesc",un tip care și-ar da sufletul pentru toată lumea.Te iubesc enorm și dacă te-aș pierde aș fi un nimeni.Alex a început să lăcrimeze și să mă sărute apăsat, să își plimbe limbuța lui prin gura mea.Neam așezat la masă și ne aduceam aminte te de lucrurile care ne-au legat din ce în ce mai mult și asta pentru că am rămas mereu uniți.

După ce am terminat de mâncat a zis că merge să facă un duș și eu m-am dus cu el,ca de obicei.Dușul acesta a fost special.A fost unul lung cu atingeri și săruturi unice,ce nu pot fi exprimate în cuvinte.Îi simțeam respirația cum suflă,inima cum bate și ochii lui căprui cum străluceau în lumina joasă pe care o avea baia.A durat în jur de 30 de minute.Am ieșit din duș și am început să ne ștergem unul pe celălalt.A fost drăguț.Ne-am luat halatele și ne-am întins în pat.El mi-a desfăcut halatul și a început să mă sărute pe tot corpul care deja era fierbinte ,iar eu stăteam efectiv și vedeam cum plăcerea și iubirea se combină.Alex cobora încet,încet din ce în ce mai jos și asta mă făcea să simt că înnebunesc pur și simplu.Iubeam cum o face.Îmi plăcea la nebunie.A adormit la pieptul meu și pentru prima data în relația noastră m-am simțit bărbat.Îl iubesc pe Alex al meu.

A doua zi dimineață ne trezim la aceeași oră și am coborât la cafea.Ne făceam planuri pentru după ore.
-După ore,ce zici...mergem la un film...ca în prima zi?
-E o idee genială!
-Deci,da?
-Da.

Mergem la școală și după ore ne vedem in parcul de lângă casa noastră,unde...

Oricui ai spune''Te iubesc''...este firesc.Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum