Vara surprizelor

Capitolul 9

Am ales sa ma imbrac in niste pantaloni scurti,gri de trening si un tricou negru pe care este scris cu roz numele meu.In picioare mi-am luat o pereche de adidasi mov. Parul mi l-am impletit in 2 codițe.Am primit putin ajutor din partea Marei. Da,dupa ce i-am varsat ouale in cap a acceptat sa-mi impleteasca parul,insa daca ati sti prin ce am trecut... Simteam ca imi smulge parul,a facut asta intentionat.

Dupa ce am fost gata toate 3 am inchis camera si am plecat jos. Andra i-a sunat si pe baieti care erau deja acolo.

Curtea arata minunat. Pe cerul rosiatic se vedea cum soarele merge la culcare.Undeva in mijloc era focul ,iar in jurul lui erau imprastiate cosuri din nuiele pline cu mancare: carne ,paine,fructe,legume si asa mai departe.Cativa din colegii de tabara erau deja acolo pe niste paturi inflorate sau hamace.Intr-unul din colturile curtii era o masa si un gratar inalt unde se aflau instructorii si proprietarii taberei.

Mara*asezandu-se pe patura langa cei 3*:Hey,avem hamace!

Vlad: Wow,daca nu spuneai tu ,eu tot credeam ca sunt cosuri uriase.

Am tras spre noi un cos cu sandweesh-uri si ne-am pus pe devorat.

Cristi: Cine are chef de amintiri din copilarie?

Eu: De ce, vrei sa te ineci cu mancarea?

Cristi: Nu, dar voiam sa-l vad pe fratioru' cum ii face Irinei respiratie buson la buson.

Mara: Ba, mie imi place ideea cu amintirile, deci ma bag.

Ne-am pus de acord in privinta povestilor, dar nu si a ordinii, asa ca am ajuns sa tragem la sorti. Eu si Mara am picat primele.

Mara: Deci, sa va povestesc despre inceputul carierei noastre de hairstylisti. Aveam vreo 3 sau 4 ani. Era vara, iar Isa noastra iubita facuse descoperirea vietii ei: o foarfeca. "hai s-o folosim!" a zis ea, iar eu, fireste, nu am fost de acord.

Eu: Ba tu ai fost cu ideea!

Mara: Taci, eu povestesc! Ok, deci trebuia sa testam foarfeca. Stiti, vecina Isei avea o pisica siameza alba superba... Din pacate pentru ea, a ajuns pe hol in mainile noastre.

Selly: Si?

Eu: La naiba, pisica aia a ajuns cheala, iar covorul din bucatarie plin de blana de mata!

Reactia la care ma asteptam: toata lumea s-a pus pe un ras de imi vedea sa le dau pumni in gura, ca sa mearga mancarea, nu de alta.

Urmatorii au fost Selly si Andra.

Andra: Desi dl Selaru aici de fata inca nu stie, am cazut de acord sa povestim prima noastra zi ca colegi.

Selly: Ca si colegi!

Andra: Dupa cum spuneam, ma plimbam ca o fetita simpatica si singurica prin curtea scolii cand am dat peste un munte. Da, Craiova e in zona de campie, dar, credeti-ma, era un munte. Am vrut sa-l ocolesc si bine ar fi fost daca aveam pe unde. L-am lovit in umar, ca mai sus nu ajungeam si el s-a intors instant si m-a doborat pe jos.

Selly: Atunci mi-am cerut scuze...

Andra: Nu mai minti, ca deja nu mai avem loc de nasu' ala kilometric! Am inceput sa urlu la el in mijlocul multimii, sa-l fac cu ou si cu otet si el radea ca un idiot. Dupa asta, am devenit cei mai buni prieteni. Faina poveste, nu?

Da, prieteniile trainice incep de obicei din situatii tragice, iar asta clar e o situatie tragica.

A venit si randul surorilor sa-si povesteasca istoria si le-am ascultat cu mare interes.

Irina: Eram la tara, dragilor, intr-o zi de vara calduroasa de se topeau si pietrele. Cred ca aveam 6 ani, iar Bia 4. A da, noi de mici am fost niste rate innascute, deci ne-am gandit ca ar fi dragut sa mergem la lacul din apropierea satului. Si am plecat de acasa, dar dupa 10 minute sau mai putin am decis ca ne-am pierdut. Deja ne faceam filme despre cum o sa trecem peste noapte si cum o sa facem un foc ca sa trimitem semnale de fum sa ne vada ai nostrii. In disperarea noastra, am vazut un barbat cu o sapa in mana care se apropia. Am inceput sa plangem de frica. Totusi, barbatul  era bunicul nostru, care venise sa isi sape rosiile, iar noi ne pierdusem in fundul gradinii noastre. Adevarat safary, nu?

In incheiere, povestea gemenilr petarda. Narator - Cristi.

Cristi: Cu totii in cunoasteti pe maretul si adorabilul Spot, baiatul nostru drag. Ei bine, el nu a fost din totdeauna baiat. Cand l-am primit, nu ne-a informat nimeni cu privire la sexul lui, asa ca am presupus ca e fata. De ce? Nu ne intrebati! Atunci eu si Dutulino am ajuns sa ne certam pe numele "ei". Unul zicea Cora, altul Lessi, Bety, chiar si Lila (crize de ras). Apoi, a aparut eroic cu muzica de armata pe fundal si mai maretul tata, spunandu-ne: "Va place de baiatul nostru mic si dragalas? Eu si mama voastra am decis sa ii spunem Spot.". Va rog, moment de reculegere pentru cle 5 minute de cearta inutila!

Dupa o serie lunga de povestiri si rasete privirea mi-a fost captata de cosuletele cu fructe.

Eu: Vreti fructe?

Selly: Ehh, sunt putin cam slab, dar daca insisti...  Adu-ne!

Mara:Du-te fata si ia-le, ce astepti?

La indemnul Marei m-am ridicat si m-am indreptat spre cosulete.  Am luat 2 apoi am revenit pe patura, cel puţin am incercat pentru ca eram pregatita sa ma asez insa piciorul Marei imi pune piedica, fructele din cosulete zburand, iar eu aterizand pe persoana care era in fata mea:Cristi.

Toti se uitau ciudat, abtinandu-se sa nu rada. Nu s-au abtinut prea mut, sincer.

Bianca: Hey, amorezilor, sunteti in public. Luati-va si voi o camera sau ceva.

Eu: Suntem doar prieteni, ok? Cristi, imi cer scuze tie si coloanei tale vertebrale. Mai ai nevoie de asa ceva?

Cristi: Poate i-ar trebui si lui Duțu.

Irina: De asta ma pot ocupa eu oricand.

Dupa ce si-a terminat Irina replica s-a auzit un "Oooo" foarte zgomotos din partea celorlalti.

Dupa inca 2 ore de distractie cu cei 7 se facuse ora 01:20,asa ca am hotarat sa mergem sa ne culcam. Am pus alarma la ora 4:45 pentru miscarea de dimineata. Yeey... Abia astept!(simtiti sarcasmul)

Hey! Am revenit cu un nou capitol dupa foarte mult timp.Mirun69 iti multumesc pentru ajutorul acordat. Ea a facut in mare parte acest capitol. Pe viitor o sa mai apara multe colaborari cu ea. Mergeti va rog si pe profilul ei,are o carte cu Munteni si una cu Zappy Tv.Poate mai trageti cu ochiul si la cartile ei.Va pup!