Careul De Dame

Povestea noastră

Pentru dragostea ta aș fi zburat până la stele,

Dar noi doi parcă venim din două lumi pararele.

M-am împăcat cu ideea că al tău nu pot să fiu,

Ce-mi rămâne de făcut? Simplu! Să te scriu.

Erai universul meu, te știam ca pe-o rugăciune,

Dar așa cum am mai spus-o, arhitecții n-au viziune.

Tu n-ai putut vedea dragostea ce ți-o purtam,

Tu nu ai fost acolo, n-ai văzut cum sufeream.

Mi-am pierdut fericirea căutându-te pe tine

Și parcă nici norocul nu mai stă pe lângă mine.

Toate au fost în zadar, fiindcă tu nu ți-ai dorit

Să mă prinzi de mână și să zburăm spre infinit.

După atâta timp, eu tot nu te-am uitat,

Tu sigur nu crezi, dar e adevărat.

Te scriu într-un caiet cu cerneală albastră

Ca pe rolul principal din povestea noastră.