Careul De Dame

Acrostihul damei de treflă

Toate locurile-n care împreună ne-am aflat

Emană doar supărare și e greu de respirat.

Ieri orașul părea vesel, astăzi parcă e în doliu,

Urlete de disperare, de parcă e sanatoriu.

Blestem și azi ziua-n care s-a declanșat nebunia,

Etalând un zâmbet fragil, ai spus "Eu sunt Ștefania!"

Sincronizându-ți privirea cu a mea singurătate,

Crezusem că fericirea nu mai e așa departe.

Și doar știam că iubirea îmi aduce doar probleme,

Totuși tu stăteai acolo, fără nimeni să te cheme.

Exprimându-și dezacordul, demonii priveau cu teamă,

Făcând deja pregătirea pentru înc-o mare dramă.

Avalanșa de durere în plin iarăși m-a lovit,

Nu-i ușor să treci prin asta, chiar de ești obișnuit.

Inima mea de atunci poartă înc-o cicatrice,

A durut-o foarte tare, dar și ea a fost complice...