Azi te lauzi ca “eu le stiu pe toate si le pot pe toate”.
Maine spui “nu pot mai mult”.
Poimaine spui ca “pot imposibilul”.
Raspoimaine crezi ca “vreau dar nu pot”.
Apoi o iei de la capat cu cercul vicios in care ba poti ba nu poti, ba vrei ba nu vrei, ba vrei dar nu poti, ba poti dar nu vrei.
Ba mai beau o gura de vin, ba ma uit la pahar, la eticheta de pe sticla sau in zare.
E greu sa fii constant? Sa stii cu adevarat cine si ce esti?
Da, e greu. Toti gresim, toti suntem mereu supusi ispitelor, deci ne abatem de la ideala linie dreapta. Dar intre un drum drept cu cateva abateri si un drum meandrat ca o sinusoida cu amplitudine si perioada care fac din fiecare zi o alta lume, e o mare diferenta.
Pentru Dumnezeu, hotaraste odata ce vrei si ce poti si alege o cale! Dar cum sa intelegi cum stau lucrurile, daca lucrurile nu stau nici cum intr-o lume cu atatea meandre?
Despre restul lumii, la fel: spui ca ba te inteleg ba nu te inteleg. Intr-o lume in care te agiti in toate partile ti se pare ca si lumea se agita ca tine.
Eu nu le stiu pe toate, nu le voi stii pe toate si mereu vor fi lucruri noi de aflat. Aflasem acum ceva vreme, la o cotitura, care este calea pe care vreau sa o urmez. Apoi am aflat ca in ape miscatoare nu poti sa crezi. Dar pot sa merg pe aceeasi cale si fac cu mana apelor in miscare agitata de du-te vino. Macar atat.
La fel cum se invarte camera dar eu si vinul meu stam pe loc.
CITEȘTI
Impleticirea Mintii
SpiritualMai beau un paharel de vin si dau drumul la "Impleticirea Mintii". Sa ciocnim paharul, caci ce altceva a mai ramas de facut? Nu e nimic nou (sub soare), ci tot niste vechituri de ganduri. Dar asa e vinul bun: vechi, nu nou.
