Chapter 2

1.4K 116 22
                                    

    Din capitolul anterior:
    Eu l-am privit apoi mi-am intors privirea in alta parte... Mi-am dat seama cine este... Dar nu vreau sa ma recunoasca... El a oftat si a continuat s-o asculte pe profa... Yey... m-am intors... Ce veselie pe mine!...

   Ma indrept spre casa si aud din spate niste pasi care se apropiau grabiti de mine. M-am intors rapid cu spatele si l-am zarit. 
- Hei, ce faci? ma intreaba Cristi cu zambetul pe buze.
- Umm... bine merg spre casa...
- Te pot conduce daca vrei...
- Nu mersi, ma descurc!
- Nu cred ca stii bine locurile, am auzit ca te-ai mutat aici tocmai din Londra...
- Mda... dar am mai locuit aici in trecut...
- Aaaa... da nu strica daca merg si eu cu tine nu? imi zambeste el inocent
- Mmm... sigur... ii zambesc timid
     Am inceput sa ne indreptam spre casa mea.
- Stii... eu inca nu-ti stiu numele...
- Aaa... eu sunt... Alexia...
- Alexia?? Ce nume frumos!
- Mda... mersi... *Mda... cred ca este mai bine ca nu i-am zis de fapt adevaratul meu nume, m-a uitat si nu-l condamn pentru asta. Si-a refacut viata, nu am de gand sa-i trezesc amintiri. Plus că nu l-am mințit în totalitate, mă numesc Stefana Alexia Trifan*
   Ne apropiasem de casa mea si eu m-am oprit brusc.
- Deci, mi-a facut placere sa te cunosc dar am ajuns.
- Aici stai? spune mirat uitandu-se la casa unde stateam eu, era aceeasi casa in care am stat si acum 3 ani.
- Mda, de ce?
- Aici a stat si o fosta prietena de a mea... ofteaza el
    Si-a adus aminte de mine? Dar mi-a zis fosta deci este clar ca el crede ca nu mai suntem prieteni... Exact cum ma asteptam.
- De ce fosta?
- Pai ea acum 3 ani s-a mutat in Londra, am tinut legatura o vreme dar apoi nu prea...
- Dar de ce?
- Pai eu si frati'miu ii tot dadeam mesaje dar nu mai raspundea la ele...
    Poftim?? Nu-i adevarat, nu am mai primit vreun mesaj de la aia doi de 3 ani de zile...
- Sigur?
- Ummm... da... si noi credeam ca ne-a uitat si ca nu mai vrea sa fie prietena noastra. Intr-un final i-am acceptat decizia si am lasat-o balta. Dar uneori ma gandesc ce am facut de nu a vrut sa mai vorbim... spune el trist
- Poate ca nu a mai primit mesajele sau a patit ceva...
     Nu-mi vine sa cred. Lor chiar le-a pasat, dar eu nu am mai primit niciun mesaj...
- As da timpul inapoi chiar in acest moment si i-as spune ce as fi vrut sa-i spun atunci cand a plecat...
- Ce sa-i spui? *Ce sa-mi spuna?*
- Ca am iubit-o extrem de mult. Si voiam sa-i spun da n-am mai apucat...
    Poftim? Ma iubea?? Iar el imi era cel mai bun prieten al meu si nici nu am observat asta...
- Dar acum?
- Acum ce?
- O mai iubesti?
- Nu stiu, dar stiu ca nu exista noapte in care sa nu ma gandesc ce s-ar fi intamplat daca i-as fi spus la timp.
- Sincer cred ca si ea te-a iubit!
- Mersi! imi spune el zambind si ma strange in brate. Stii... ma simt de parca te-as cunoaste de o viata!
- Nici nu ai idee... spun in soapta
- Ok... eu te las sa te duci acasa, ne vedem maine la scoala...
- Da, si mersi ca m-ai condus!
- Cu placere! imi zambeste apoi pleaca
     Nu-mi vine sa cred ceea ce crede despre mine. Adica el ma iubea... Probabil inca ma iubeste... Ce s-a intamplat in toti acesti ani?
    Ajunsa acasa m-am pus sa ma uit pe laptop si am cautat ultima mea conversatie cu Cristi. Ultimul mesaj era:
- Ne auzim maine...
- Ok, bye...
    Vazut la 23:30
    Dar apoi observasem ca mai era un buton unde scria Conversatie arhivata. Am dat click pe ea si acolo am vazut o tona de mesaje de la el... eu nu stiam de mesajele astea. De ce nu mi-au aparut? Apoi am vazut ca mesajele de la el erau blocate. Eu nu l-as fi blocat niciodata!
    M-am dus si la Dutu si arata la fel. Ce se intampla? Eu nu am facut asta... Si in tot acest timp am crezut ca ei nu mai voiau sa vorbeasca cu mine... Mi-am stricat prietenia cu ei din prostie... Nu-mi vine sa cred... Dar faza este ca nici nu stiu ce s-a intamplat... Dar vreau sa aflu...

    Cristi pov
   Stateam in pat si ma holbam la tavan cand dintr-o data ma surprinde frati'miu si parca ma trezeste din transa.
- Ce faci ma? Te-ai indragostit? :)))
- Huh, ce? Nu! De cine sa ma indragostesc??
- De fata noua. Ca vad ca esti cu capul in nori de cand ai condus-o azi acasa. Te atrage? :)))
- Nu stiu frate... Dar mi se pare ca o cunosc de o viata. De exemplu azi am vorbit cu ea despre Stefi...
- Ce ai putut vorbi cu ea despre Stefi?
- Stii ce e ciudat... S-a mutat exact unde statea ea...
- Si vine din Londra?
- Dap!
- Ce coincidenta :)))
- Crezi?
- Daaa, adica pe bune, tu chiar crezi ca Stefi s-a intors acasa? Nici nu seamana cu ea... Plus ca daca s-ar fi intors n-ar fi vorbit cu tine... stii bine ca Stefi a uitat de noi... Treci si tu peste...
- Dar...
- Uite frate stiu ca inca o placi dar au trecut 3 ani... Incearca s-o uiti, iar acum ai ocazia...
- Da? Cum?
- Fata cea noua...
- Alexia?
- Da... e clar ca-ti place de ea!
- Nu stiu ce sa zic...
- Este timpul s-o uiti pe Stefi...
      Am oftat si am aprobat din cap. Inainte de culcare primesc un mesaj. Ciudat cine imi da mesaje la ora asta? Cand m-am uitat mi-a picat efectiv fata... Era...

   Gata si cu acest capitol grandios din cartea mea! Sper ca va place ideea cartii si curand o sa apara si mai multe personaje, si drama... 
   Ce credeți că se va întâmpla în continuare?

 Posted by StefiStef15
 Cont principal: PufyPufy17

Lifetime FriendsUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum