Stalker

Sâmbătă, 20 decembrie #2

Am ieșit din casă și am plecat spre Ray. Douăzeci de minute și ajung. Când eram la câțiva metri de casa lui, observ câțiva tipi in negru intră într-o dubiță și accelerează pe șosea. Ajung in fata ușii care era deschisă și intru. Totul era răvășit. Până și bucăți din parchet erau rupte. Da' e clar că tipii ăștia vor averea familiei lui. Urc la etaj și ajung la camera lui Ray unde el era pe pat. Era plin de vânătăi și de zgârieturi și își tampona o rană de pe frunte. Se uita în gol respirând sacadat. Până și camera lui era distrusă. Toată casa era distrusă.
   Mă las ușor pe cadrul ușii și el mă observă. Se ridică nervos și mă lua de braț.
   "De ce a trebuit tu sa te bagi în viața mea?! Nu poți sta liniștită până nu strici ceva, asa-i?! Ți-am zis sa nu-mi spui adresa dar ție chiar nu ți-a păsat!" tuna vocea lui și eu deja aveam lacrimi în colțurile ochilor.
   Îmi dădu drumul și merse spre o altă cameră, la fel de distrusă. Scoase de sub pat o valiza și se duse înapoi camera lui și luă un braț de haine.
   "Ray nu...nu pleca." incerc să-i zic. "Îmi pare rău. E doar vina mea..."
   "Da așa e! E doar vina ta!" strigă el.
   În timp ce el își pregătea valiza, eu stăteam și îl priveam cu câteva lacrimi ce erau gata să cadă. Se ridică și se uită în ochii mei. În ai lui i se putea citi durerea. Dar nu genul de durere cauzata de răni sau de milă. Durerea când vezi cum un suflet se sfărâmă.
   Într-o secundă mă izbi de perete și își lipi buzele de ale mele. Îi răspund dornica și îmi bag mâinile în părul lui. Se desprinde din sărut și îmi zise respirând sacadat.
   "Nu te mai băga în problemele altora. Du-te, Lisa. Dispari. E mai bine așa." spuse și îmi dădu drumul, ducându-se cu valiza in bucătărie. Merg după el încercând să-l opresc dar când intru in bucătărie și ies in curtea din spate...nimic. el pur și simplu...dispăru.

(…)

   "Nu știu ce să-ți zic, Lisa." îmi zise Taylor mângâindu-mi spatele.
   "Îmi lipsește, Tay. Nu știu ce e cu mine știu doar că...îmi lipsește." îi zic printre suspine.
   "Gata!" zise Taylor dându-mi două palme ușor. "Aci nu se plânge. Am vorbit cu Komert sa îl caute. Mi-a zis că o să caute peste tot."
   "Mulțumesc, Taylor." îi zic
   Doamne, Ray. Unde ești?

________________________

Sal.
Ni capitol. Nuj daca v-ați așteptat la asta😅😅