Floare De Nu Mă Uita

În care mama mă face de rușine

   Eu și Alexia ne-am ocupat locurile, stăteam și discutam cu prietena mea, când deodată ne întrerup John și Ryan. Am tresărit, după care ne-am întors spre ei.
   - M-ați speriat, spun eu ținându-mi mâna pe inimă, ascultând cât e tare bate.
   - Îmi cer scuze. Locul ăsta e ocupat?
   - De ce nu vrei să stai lângă iubita ta? Îl întreb eu răutăcioasă.
   - Cine? Kate? M-am despărțit de ea acum o săptămână, e cam ciudată, spune el strâmbându-se. Deci locul ăla e liber? Arată cu degetul spre locul de lângă mine.
   - Da, te poți așeza.
   - Ryan, tu poți sta lângă mine, începe Alexia să se roșească ca un rac.
   - Sigur, da el din cap aprobator.
   - Oare ce are de gând? Îl întreb eu pe John.
   - Cine? Profesorul de istorie? Mă întreabă răsfoindu-mi caietul.
   - Da, cine altcineva?
   - Păi poate voia să ne aducă mai aproape, spune el distras.
   - Ce?
   - Ce? Repetă după mine. Hei, uite a venit profesorul, schimbă subiectul.
   După  ora de istorie îi spusesem Alexei că ies la aer, ea nici nu mă băga în seamă, era mult prea ocupată cu noul ei viitor iubit, cred. M-am așezat pe scările de la ieșire și mi-am scos telefonul, pornind camera din față. Mi-am dat ochelarii jos și mă uitam să văd dacă nu s-a mai desunflat ochiul. În spatele meu apăru John, care se așezase lângă mine, continuând să mă uit în camera telefonului, John nu scoate niciun cuvânt, doar mă trezesc că mă sărută pe obraz și fuge. În momentul în care buzele lui cărnoase s-au lipit de obrazul meu, am simțit că tot sângele îmi urcă până în vârful urechilor, iar față mea s-a transformat într-o uriașă roșie. Când mă desmeticesc, mă ridic de pe trepte și intru în școală. M-am plimbat pe holurile liceului în căutarea Alexiei, care era de negăsit. Plictisindu-mă să o tot caut am mers la tonomatul din hol și mi-am luat o limonadă, deoarece vremea era toridă. Decid să merg în clasă cu speranța că prietena mea e acolo, așteptându-mă. Nici urmă de ea, merg la grupul de fițoase ale clasei.
   - Hei! Spun eu prietenoasă, dar nimeni nu mă băga în seamă. Hei, repet eu puțin mai tare, iar fetele își mută puțin privirea spre mine, după care se întorc la activitatea lor. Am o întrebare...
   - Nu vezi că nimănui nu-i pasă de existența ta? Aud vocea lui Kate, care era furiosă.
   - Îmi cer scuze, dar mă întrebam dacă nu ați văzut-o pe...
   - Pleacă, pițipoanco! Îmi ordonă ea.
   - Hei, pisi, pe cine faci tu "pițioancă"? Se pare că nu te-ai uitat în oglindă de dimineață, îi răspund.
   - Tu vorbești? Ești fata care mi-a furat iubitul!
   - Iubitul tău? Nu am furat pe nimeni. Nu-mi pasă de iubitul tău. Nu am nevoie de el.
   - Serios? Nici că să te apere de tatăl tău vitreg? Uite ce i-a făcut fețișoarei ăsteia drăguțe, îmi pune mâna sub bărbie și îmi studiază fața pe o parte și pe alta.
   - Ia mâna... mârâi la ea.
   - Cred că iubi-dubi al tău nu știe ce fioroasă ești, altfel te-ar fi lăsat deja.
   - Dacă te interesează, nu am nimic cu John, o plesnesc peste mână și mă întorc la locul meu.
   Spre surprinderea mea, John era acolo și a privit toată faza, fără să intervină. Îmi venea să-i rup una, dar când l-am văzut cum mă privea cu ochii lui albaștri, mi s-au înmuiat picioarele și dacă nu stăteam pe scaun probabil mă împrștiam pe jos.
   - Deci ai văzut faza... spun eu jenată.
   - Te-ai descurcat, îmi zâmbește lăsându-și gropița din obraz la vedere.
   - Mulțumesc, las fața în jos și încep să chicotesc.
   - De ce ai roșit?
   - Tu chiar te aștepți să-ți răspund?
   - Poate, deci? Insistă el.
   - M-a intimidat... înainte să rostesc vreo prostie m-am oprit.
   - De ce te-ai oprit? Continuă.
   - Ai văzut-o pe Alexia? Schimb eu subiectul.
   - E cu Ryan pe hol.
   - Ce se întâmplă între ei doi?
   - Ce se întâmplă între noi doi?
   - Între noi? Nu se întâmplă nimic între noi, rosesc iar.
   - Poate asta crezi tu, iese din clasă cu mâinile în buzunar.
   - Cum adică asta cred eu? Mă întreb eu.
   - De ce nu accepți și tu o dată că te place? Aud vocea Alexiei în spatele meu.
   - Că mă place? Cred că ai înnebunit.
   - Eu nu, se vede cu ochiul liber, parcă sunteți doi copii mici. Acceptă că te place.
   - Nu mă place, insist.
   - Atunci acceptă că tu îl placi, insită Alexia pe acest subiect.
   - Eu nu-l plac, bine, poate doar puțin. 
   - Ai, prietena mea e îndrăgostită, începe Alexia să țopăie.
   - Ba nu sunt, dar în schimb tu ești, o tachinaz, după care Alexia se roșește.
   - Nu pot să neg asta, dar tu ești și mai și, începe să mă gâdile.
   - Nu, încet, te rog.
   - Bine, bine gata.
   După sfârșitul orelor, trebuia să merg la examenul de condus, am emoții, dar totul o să fie bine, am încredere. Având în vedere starea deplorabilă în care mă aflu, am mare încredere în mine, dar tot am emoții.
   Am ieșit din școală, și am luat-o stânga spre centrul de examen, mergând în jos pe trotuar aud o mașină care se oprește lângă mine, mă opresc confuză.
   - Te duc undeva? Mă întorc după sursa vocii.
   - John?!
   - De ce ești așa mirată? Spune, te duc undeva? Insită.
   - Păi, merg pe jos, nu e foarte departe.
   - Nu, decât în celălat capăt de oraș. Urcă, îmi ordonă.
   - Dar... suspin. Am urcat pe locul din față și mi-am pus centura de siguranță.
   - Cu ce margi acasă?
   - Cred că voi lua un taxi, după film.
   - Dacă vrei te pot duce eu, așa o pot cunoaște pe mama ta.
   - Mă mai gândesc. Cobor aici, te sun după ce termin. Pa!
   Am coborât din mașină și i-am făcut cu mâna. Am ajuns în parcarea centrului de examen, unde mă aștepta instructorul. Inima îmi iese din piept la cât de emoționată sunt. Mă îndrept spre instructor.
   - Bună ziua! Îmi cer scuze de întârziere.
   - Nu face nimic. Urcă, mi-a deschis portiera mașinii și am urcat. Bun, acum, scoate-o din parcare.
   I-am urmat îndrumărule instructorului,  era să fac accident, dar am întors volanul la timp, dar chiar și dacă se producea un accident, nu era vina mea, era vina celeilalte mașini, pentru că nu mi-a acordat prioritate. După examen, instructorul părea, relativ mulțumit, am coborât din mașină și am ieșit din parcare. Mi-am scos telefonul din buzunar și l-am apelat pe John.