Locuri din Romania

Misteriosul Tunel Izvor

Munții Bucegi păstrează o altă enigmă veche de aproape un veac, pe lângă celelalte deja prezentate anterior.  Acest secret era cunoscut la vremea respectivă doar de câțiva localnici care astăzi nu mai sunt printre noi. Misterul îl constituie tunelul Izvor care traversează Muntele Păduchiosu.

În prezent nu se mai știu prea multe lucruri despre acesta, încă circule numeroase zvonuri, printre care că în interiorul lui ar fi îngropate o locomotivă, un vagon și chiar rămășițele a o sută de oameni.

În anul 1914 a început totul. Pentru a descongestiona circulația feroviară pe Valea Prahovei, Administrația CFR a aprobat construirea magistralei Târgoviște – Pietroșița – Sinaia. Cea mai dificilă parte a proiectului era acest tunel Izvor a cărui contrucție a fost încredințată firmei inginerului austriac Iulius Berger.

Tunelul trebuia să lege stațiile Sinaia și Pietroșița și fusese proiectat să aibă circa 6 km, fiind astfel cel mai lung tunel din țară în acele vremuri. Din cauza presiunii evenimentelor și a izbucnirii războiului, constructorii au început lucrările din două părți: dinspre Sinaia și dinspre Moroieni. Locul de unde au început săpăturile dinspre Sinaia în masivul muntos a fost ales chiar înainte de intrarea în oraș, pe Platoul Izvor, în apropierea cimitirului orașului. Legătura cu gara Sinaia care era la o distanță de aproximativ 1 km de la gura tunelului și situată mai sus de aceasta, trebuia să se facă printr-un tronson de cale ferată construit la suprafață.

Administrația CFR a amenajat prima oară campusul muncitorilor și spațiile de depozitare a materialelor, construind din piatră de munte mai multe cantoane și depozite, construcții care mai sunt funcționale și în prezent. Pentru terminarea tunelului au fost angajați mai mulți muncitori români și italieni.

Se lucra intens, în trei schimburi și se înainta prin munte relativ ușor deoarece se săpa în șisturi bituminoase, o rocă moale. S-au săpat 400 m de tunel și s-au realizat galerii de bază și de creștet pe 800 m. Însă, începutul războiului mondial a dus la oprirea lucrărilor care au fost reluate abia în 1938, tot sub coordonarea CFR și preluate în 1941 de trupele naziste de ocupație, în acea perioadă având loc și sel mai rapid ritm de construcțiie. Chiar dacă aproape s-a finalizat capătul tunelului dinspre Sinaia, lucrările au fost abandonate definitiv după retragerea nemților. Lungimea tronsonului de tunel dinspre Sinaia, cel puțin în partea vizibilă în care se poate intra și în prezent, este de circa 480 m. La capătul lui, era un zid gros de beton care astupa în totalitate tunelul de 6 metri înălțime și 5 metri lățime.

Cea de-a doua gură a tunelului, dinspre localitatea Cărpiniș, județul Dâmbovița, a fost distrusă prin detonare. După spusele mai multor oameni, această galerie subterană a fost blocată în 1985 de două plutoane ale Securității.

Dincolo de zidul de beton, porțiunea de tunel de la Platoul Izvor continua pe o distanță ce nu se poate aproxima din cauză că nu mai exista nici un document de șantier care să ofere date despre stadiul lucrării. Ceea ce se mai cunoaște este doar că dincolo de acel zid de beton nu s-au mai efectuat lucrări de zidărie, betonare și armare. Printre locuitorii de aici se vorbea că aici ar exista o locomotivă cu abur și un vagon de construcție, abandonate de trupele naziste o dată cu sistarea lucrărilor, la retragere. Un om al locului spune că tatăl său a lucrat la acel șantier și că tunelul a fost străpuns până la capăt, trebuind doar să mai fie lărgit și înălțat. Alții oameni susține că după ce lucrările au fost preluate de nemți, acolo a avut loc un adevărat masacru: înainte de retragere, SS-iști au omorât personalul român care a participat la construirea tunelului și cadavrele au fost zidite în tunel. Însă, aceste zvonuri nu sunt dovedite de documentele cunoscute de opinia publică și pare astfel doar o legendă a locului. Și totuși, se zvonește că în zonă ar mai trăi urmași ai unor supraviețuitori ai masacrului.

Astăzi, chiar dacă tunelul este abandonat, capătul său de la Sinaia încă este accesibil.