Povestea unei cetăți unice: Callatis

146 2 0
                                    

Mangalia a avut mai multe nume de-a lungul istoriei sale îndelungate: Cerbatis, Acervatis, Callatis, Pangalia și Mankalia și a fost situată mereu în mijlocul istoriei datorită poziției sale geografice. A de venit una dintre cele mai vechi așezări din țară fiind locul unde au avut loc evenimente politice, economice și sociale importante, generând schimbări ale identității sale fără însă a afecta esența acestei frumoase așezări: un pic din strălucirea greacă, din veselia slavă, din tăria spiritului turcesc și un strop din profunda înțelepciune românească, asociată cu sentimentul introspecției.

Callatis – cea mai frumoasă

Primii veniți și stabiliți aici au fost tracii care au întemeiat o așezare numită Acervatis sau Cerbatis. Apoi au venit grecii și au construit cetatea care a rămas în istorie sub numele de Callatis, cunoscută pentru prosperitatea materială și spirituală și pentru cărturarii renumiți dintre zidurile ei.

A fost întemeiată la sfârșitul secolului IV î.Hr. de către locuitorii Heracleei Pontice, localizată pe malul asiatic al Mării Negre, cetatea a fost numită în memoria pârâului Cales, care trecea prin metropola Heracleea. La baza construirii Callatisului s-a aflat previziunea unui oracol. Această așezare a devenit în scurt timp una dintre cele mai puternice cetăți și cele mai bogate din zonă.

Grecii s-au convins repede de poziția geografică avantajoasă din zonă și au contruit așezarea aici: avea ieșire la mare și accesul la acutalul Lac Mangalia, lac cu apă dulce, terenuri fertile, poziție militară avantajoasă, iar toate acestea confirmau viziunea oracolului care i-a îndrumat pe greci spre aceste meleaguri. Spre deosebire de cetățile Tomis și Histria care erau colonii milesiene, în general comerciale și democratice, Callatis a fost singura colonie doriană care practica agricultura și un sistem de conducere oligarhic, unde puterea era deținută doar de câteva familii. Totuși, Callatis a devenit o cetate de succes într-o perioadă scurtă de timp. Comerțul maritim și cultura cerealelor au fost cele mai importante surse care au asigurat bogăția așezării.

Iar această bogăție a atras imediat invidia vecinilor. De-a lungul timpului cetatea a fost atacată de foarte multe ori. Regele macedonean Lisimah a fost cel care a cucerit Callatis-ul și cetățile vecine, dar dominația macedoneană a durat doar 5 ani, între 313-308 î.Hr. O dată cu moartea regelui cuceritor, în anul 218 î.Hr. au redevenit libere. Un atac atât de îndelungat și-a pus și amprenta asupra cetății, dar din nou, aceasta a fost refăcută într-un timp scurt.

În jurul anului 262 î.Hr. a început și construirea cetății Tomis. Localnicii din Callatis au încercat să saboteze ridicarea cetății vecine fiind speriați de concurență, dar au fost învinși de către flota de război a Bizanțului, aliații celor din noua cetate. Din nou orașul și-a revenit repede și a fost pentru o bună perioadă în fruntea cetăților de pe malul Pontului Euxin.

A urmat apoi o perioadă romană care a adus și mai multă înflorire orașului, ocupând totuși poziția a doua, după Tomis. În timpul lui Diocletian (284-305 d.Hr.), Constantin cel Mare (306-337 d.Hr.), Anastasius (491-518 d.Hr.) și Iustinian (527-565 d. Hr.), cetatea prosperă și sunt construite noi edificii, e ridicat primul episcopat și reîncep schimburile comerciale. Cele două așezări au profitat extrem de mult de pe urma condițiilor comerciale favorabile create de Imperiul Roman.

Viața culturală în cetate

Datorită faptului că locuitorii cetății nu aveau griji materiale, s-au dedicat vieții spirituale. În acei ani, geograful Demetrios din Callatis a scris o lucrare geografică despre Asia și Europa care cuprindea 20 de cărți. Acest spațiu a fost sursa de inspirație și pentru dramaturgul Istros din Callatis în elaborarea unei cărți foarte frumoase despre tragedie. O altă personalitate din Callatis este Satyros, care a trăit în Egipt, unde a scris o carte din care s-a mai păstrat fragmentul „Viața lui Euripide”. Istoricul Diogene Laertiu scrie despre filozoful Heraclid (170-146 î.Hr.), originar în Callatis, care a trăit în Egipt, la curtea regelui Ptolomeu, perioadă în care a scris 6 cărți despre succesiunea în timp a filozofilor și despre Raționamentul lembeutic.

Locuri din RomaniaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum