Locuri din Romania

Biserica de Lemn din Hilișeu - Crișan, Comoară Unică în Europa

Nu e catedrală, nici biserică din piatră, nu este nici pictată de cine știe ce pictor vestit, nici măcar nu e zidită de Meșterul Manole, dar e

 unică în România și în Europa, scriu cei de la HoinariRomani.ro, cei care au și viztat-o de Paști și s-au convins de valoarea acesteia. „Ghidul” lor în plimbarea prin împrejurimile localității a fost chiar primarul comunei Hilișeu-Horia, cel care este foarte dornic  și implicat să salveze și să pună în valoare din punct de vedere turistic monumentul și zona minunată pe care o administrează, mai ales că locurile pline de legende sunt foarte căutate de turiști, peisajele îți taie respirația, iar mâncarea moldovenească este delicioasă și nu mai are nevoie de nici o prezentare.

Probabil vă întrebați prin ce este aceasta unică. Dar mai întâi să aflăm câteva lucruri interesante despre acest monument.

Pentru a ajunge la monument trebuie traversat satul Hilișeu-Horia dinspre Dorohoi. Apoi indicatoarele te conduc către Hilișeu -Crișan pe un drum unde poți admira minunăția țării noastre. În cazul în care nu mai știți pe unde să o apucați pentru a ajunge la biserică, întrebați orice localnic de „biserica boierului”, așa cum este ea cunoscută. Însă, dacă ești un pic atent o poți vedea pe un vârf de deal.

În 1802  boierul Vasile Curt termină de construit o biserică din lemn pe locul unui fost schit de călugărițe, mai exact în satul Hilișeu-Crișan din apropierea Dorohoiului (Botoșani). Așa cum precizează și pe pisania de deasupra ușii, biserica a fost închinată Domnului pe 21 mai 1802. Despre schit nu se știe încă cine l-a ridicat și cât a funcționat, cert  este că pădurea din apropiere a primit numele de „Călugărița”.

Demult intrarea în curtea bisericii se făcea prin Turnul Clopotniță. Acesta face unică această biserică în România și în Europa). În prezent, însă intrarea se face pe partea de miazănoapte.

Turnul Clopotniță a fost construit mult mai târziu decât biserica. Acesta este din zidărie de cărămidă ridicat pe temelie de piatră de formă pătrată, formată dintr-un singur rând. În dreapta și în stânga clopotniței se întind ziduri de cărămidă pe coama lor tronând statuile sculptate în piatră, de mărime naturală,  a celor 12 apostoli. În fața turnului este o statuie a lui Iisus Hristos înconjurat de doi îngeri. Clopotnița și acest zid au fost construite pentru Ana Curt în 1832, nora boierului Vasile Curt, născută Berneasa, aceasta fiind de religie catolică.

Biserica este construită din bârne de lemn, pe fundație de piatră, acoperișul în șarpantă, coama țuguiată cu poalele strașinei prelungite în afară, pentru protecția pereților. Acoperișul este continuat spre vârf cu o turlă decorativă.

O sculptură fantastică se află în pridvor, despre care se spune că este întâlnită în bisericile de lemn vechi. Pe o tâmplă din lemn stau sculptați doi balauri încoronați. Încă nu se știe nimic despre această sculptură interesantă și ciudată (ciudată pentru locul în care este amplasată, într-o biserică).

În pronaos se află mormântul ctitorului, boierul Vasile Curt. Naosul este despărțit de pronaos doar prin pereți de jumătate de metru (cerdac). Se pare că ar fi fost stâlpi de susținere și pe centru peretelui, nu numai pe lateral, nu se știe sigur. Biserica este tencuită în interior și este văruită în alb, împodobită cu icoane, unele foarte vechi. În naos, pe stâlpii ce fac legătura cu pronaosul se află tabloul boierului Vasile Curt și al Anei.

O superbă catapeteasmă din lemn de tei, bătută în foiță de aur, desparte naosul de altar, este formată din 7 rânduri de icoane și i-ar prinde bine o restaurare. Icoanele sunt încadrate în coloane cilindrice cu baza și capitelul frumos profilate, cu sculpturi vegetale, ramuri, frunze și strugurei poleite cu aur.

Alte elemente importante  din biserică: amvonul, sculptat și ornamentat cu icoane, păzit parcă de un vultur sau jilțul boierului împodobit cu icoane și cu ornamente fantastice în partea de jos. O icoană valoroasă este icoana Maicii Domnului ferecată în argint cu inscripție în partea de jos „Această sfântă icoană s-a făcut de robii lui Dumnezeu Alexandru, Anica și fiul lor George, familia Curt, anul 1854 martie 11 zile”.

În curte, lângă biserică, se găsește  un monument funerar închinat familiei Curt și moștenitorilor acesteia. În acele vremuri familia Curt era stăpână în Hilișeu. Pe monument sunt mai multe plăcuțe inscripționate, pe una din ele stă scris: „Aleco și Anna de Curt stăpânitori din Hilișei didică acest monumânt mult jeliților ai lor copii Anna, Gheorghie, Alecsandru, Oto, Maria și Vasilie, înființat în anu 1858”.

Biserica are hramul Adormirea Maicii Domnului, iar acest diamant atrage încet încet turiștii din diferite colțuri ale țării. În acest lăcaș departe de agitația urbană chiar și de ce a a satului  se oficiază slujbe foarte rar, pe 21 mai și pe 15 august, iar la cerere cine dorește să-și facă cununia sau botezul în ea.

Autoritățile locale și preotul paroh încearcă din răsputeri să salveze și să pună cât mai mult în valoare acest monument. În ultimii ani s-a reușit construirea unui zid de stopare a alunecărilor de teren (zid de sprijin al zidului cu statui din fața turnului clopotniță). Mai înainte s-a lucrat la schimbarea  șindrilei din lemn de brad de pe biserică, au fost aduși meșteri pricepuți tocmai din Marmureș, meșteri care au lucrat la restaurarea obiectivelor din Muzeul Național al Satului „Dimitri Gusti”. Iar anul trecut s-a intervenit la schimbarea acoperișului de pe Turnul Clopotniță. Un pas mic pentru salvarea acestei bijuterii. Dar ESTE NEVOIE de mult mai mult!

Biserica este pe lista monumentelor istorice, din 1990, (categoria B, interes local) dar se încearcă trecerea în categoria A (interes național).

Nu vă e clar că merită să ajungeți prin aceste locuri?! E la doi pași de vestitele mănăstiri din Bucovina și este poate la fel de frumoasă ca acestea.

Doar dacă ajungeți aici vă veți convinge de verdele dătător de viață al câmpurilor, din vecinătatea Codrilor Herței. Nu departe de aici se află graniţa dintre două teritorii româneşti despărţite de un destin nemilos în teribilul an 1940, printr-o tuşă de creion trasată grosier pe harta Moldovei.

Vă mai spunem câteva lucruri despre zona respectivă, demult satul Hilișeu-Crișan  se numea Curt. Ssunt 3 sate Hilișeu-Crișan, Hilișeu- Horea, Hilișeu- Cloșca.

În acest moment (aprilie-mai 2014) de la drumul asfaltat până la biserică se ajunge pe drum de țară (800 m), care în curând va fi pietruit, dar se poate merge și pe jos de la șoseaua principală, deoarece puțină mișcare nu strică niciodată și sigur te vei îmbăta de parfumul florilor de câmp.

În fața bisericii se întindea curtea boierească, cu case și acareturi. Conacul a fost dărâmat în 1970 de către comuniști, cu cărămida din vechiul conac boieresc a fost construită casa parohială din sat (1975). Doar fântâna amintește de existența așezării boierești. Drumul ce ducea în sat trecea pe lângă curtea boierului, acesta a mai construit și prima școală din sat.

Este nevoie de specialiști-arhelogi pentru a face săpături la vechiul schit, pentru stabilirea vechimii și a a altor detalii,

Statuietele de pe zidul din fața clopotniței trebuie restaurare, la fel și interiorul bisericii.

Dați sforă-n țară să audă și „cei mari”,  să se adune specialiști și bani pentru salvarea și promovarea acestui valoros monument.

Posibile atracții turistice în zonă (pe lângă cele amintite mai sus):

Biserica de Lemn din satul Corjăuți (Comuna Hilișeu-Horia), construită în 1813 de către boierul Bașotă care avea conac în  Pomârla. Iar istoria, povestea și legenda acestei biserici este fascinantă fiind cărată cu căruțele peste noapte.

Dealurile cu uriași (morminte de uriași). Legendele spun că unele formațiuni deluroase din zonă ar fi mormintele unor uriași, localnicii confirmă acest lucru.