Alpha's Daughter

Capitolul 76

- Hai ma Ares, atat poti? spun si ma feresc de o lovitura de-a sa. 
      Ne luptam deja de jumatate de ora si pot sa observ ca baiatul din fata mea incepe sa gafaie si sa se miste mai greu. Intr-un moment de neatentie ma trezesc prinsa de la spate.
- Spuneai ceva? sopteste baiatul aproape de urechea mea si pot jura ca zambeste arogant.
      In mai putin de 5 secunde imi pun toata forta in picioare, il apuc de mainile pe care le infasurasera in jurul pieptului meu, si ma las in fata impingandu-l si pe el tot in fata, astfel facandu-l sa cada la picioarele mele.
- Da, te intrebam daca poti mai mult, dar se pare ca nu, spun amuzata cand il aud icnind. Ok, cred ca ti-a ajuns pe ziua de azi. 
- Nu primesc o recompensa ca am rezistat atat? spune ridicandu-se greu.
- Cum adica atat? Ti s-a parut ca ai rezistat mult? spun surprinsa.
- Cati varcolaci, care nu aveau rangul de Alpha si nu erau din haita ta, au mai rezistat 30 de minute intr-o lupta contra ta?
- Putini intr-adevar, raspund  ganditoare. 
- Ei atunci? Nici macar un felicitari? 
- Felicitari, spun zambindu-i.
- Ce-ai zice sa ma lasi sa iti fac cinste cu micul dejun? spune prinzandu-ma de talie.
- Nu prea mananc dimineata.
- Foarte rau, domnisoara. Atunci uite cum facem : ma duc acasa sa fac un dus si sa ma schimb si revin in 20 de minute sa te iau. 
- Nu o sa fiu gata in 20 de minute.
- 40 iti ajung?
- Ma descurc, spun si apoi ma saruta  scurt si pleaca. 
        Urc in camera mea si scap rapid de hainele de pe mine. Fac un dus de 15 minute apoi imi infasor corpul si trec la urmatoarele treburi. Imi usuc parul, ma dau cu fond de ten, anticearcan, rimel si imi fac sprancenele si merg in dressing. Ma imbrac cu o pereche de skinny jeans cu taieturi negri, un pulover pufos alb cu turtleneck si deasupra imi pun o geaca de piele tot neagra. Ma incalt cu o pereche de botine negre, pentru ca Timeea mi-a bagat in cap faptul ca trebuie sa fiu mai feminina si sa port mai des tocuri deoarece sunt scunda, cobor jos si aud masina lui Ares oprindu-se.
- La fix, spune cand ies pe poarta. 
- De obicei sunt punctuala, spun facandu-i cu ochiul.
      Acesta imi deschide portiera si zambesc intrand.
- Deci, unde mergem? spun curioasa cand porneste masina.
- La Onyx, ma informeaza atent la drum.
        Pe parcursul drumului vedeam ca se tot uita cu coada ochiului la mine, lucru pe care nu il intelegeam. 
- De ce te tot uiti la mine pe ascuns? Am ceva pe fata? spun confuza uitandu-ma apoi in reflexia telefonului. 
- Ti se pare, spune parcand. 
      Intram in restaurant si ne asezam pe terasa la o masa. Dupa cateva minute chelnerul vine sa ne ia comanda.
- Eu vreau o cafea si o omleta, spune Ares apoi chelnerul se uita spre mine.
- O cafea.
- Adu o omleta si pentru domnisoara, adauga Ares si il fixez urat. 
- Ares, nu imi e foame. Ti-am spus ca nu mananc dimineata. 
- Ei bine te voi dezvata de acest obicei. 
- Mult noroc, spun amuzata. 
- Acum serios vorbind, chiar nu e bine ca nu mananci dimineata. De fapt din ce am vazut nici seara nu mananci iar dupa-amiaza abia mananci. Ce se intampla cu tine? 
- Nimiiic, spun privindu-l sincer in timp ce ma intindeam dupa pachetul de tigari. 
- Nu te cred. Iti faci rau asa, sa stii.
- Sunt foarte bine, Ares. In plus, nu ma infometez. Pur si simplu nu am avut cine stie ce apetit in ultima vreme. Dar sunt bine, nu ai de ce sa te ingrijorezi, il asigur. 
- Fie, o las asa de data asta. Dar discutia asta nu e incheiata sa stii, spune ridicand degetul aratator. 
- Ok ok, spun ridicand mainile in semn de predare.

     *Peste 7 luni*

  Ma leg la sireturi, iau telefonul cu mine si ies. Incep sa alerg pe traseul pe care il fac zi de zi, de 5 luni, indiferent de vreme, indiferent de starea mea, indiferent de programul pe care il am, alerg. Ma apropii de strada lui Ares, dar merg spre stanga, ca de obicei. Un sentiment de melancolie ma cuprinde, ca de obicei, iar pieptul imi devine parca mai greu. 

   *Flashback*

~~Conv. telefonica~~

- Iar iesi cu Ares? Hm, ceva e suspect la mijloc. Sunt prea dese iesirile voastre in doi in ultima vreme, vocea Timeei se aude in toata camera deoarece era data pe difuzor in timp ce eu imi indreptam parul. 
- Nu e nimic suspect, exagerezi, o contrazic.
- Ati iesit aproape in fiecare zi in ultima luna. De sex nici nu mai zic, spune vorbind din ce in ce mai soptit la ultima propozitie. 
- Hai sictir! Nici tata nu se leaga de viata mea sexuala! 
- Daca ar sti Alpha Hale ce faceti voi aproape zi de zi ai deveni vaduva, spune Timeea amuzata.
- Ha ha.
- Totusi, iesiti mult prea des pentru a fi doar prieteni cu beneficii asa cum zici tu. Ares nu a inceput sa se comporte altfel in ultima vreme?
- Ba da dar...
- Ei vezi? E cumva mai atent cu tine? Mai posesiv? Ca si cum ar avea o pasiune pentru tine? 
- Timeea, spui numai prostii. Uite ce ti-a facut Anglia, acum delirezi! 
- Saracuta, e in faza de negare. E in regula Heaven, toti trecem prin asta, spune cu o voce blanda. 
- Nu aveai si tu o intalnire la care sa te duci? incerc eu sa schimb subiectul.
- Da, dar spre deosebire de tine la mine e o intalnire legata de munca. 
- Da da, cum o fi! spun rotindu-mi ochii.
- Nu-ti mai roti ochii ca asa o sa ramai cu ei! se aude vocea nebunei .
- Nu am facut-o!
- Te cunosc, Heaven Hale. 
- Hai pa, spun si inchid. 

~~Sfarsitul conversatiei~~

   Imi pun in plicul negru telefonul, tigarile si niste bani si ma mai uit o data in oglinda. Rochia putin mai sus de genunchi rosie era stramta pana la talie apoi era bufanta. Sandalele negre cu toc aveau inaltimea ideala ca sa nu ma incomodeze prea tare cand dansam iar parul lung era drept si lasat liber pe spate. Cand incep sa cobor scarile aud usa de la intrare deschizandu-se, semn ca a ajuns Ares. Ajung la parter si il vad. Costumul negru ii venea demential pe corpul lucrat iar camasa alba probabil pocnea pe dedesubt. Si el imi analizeaza tinuta uimit si apoi isi musca buza de jos. Cand in sfarsit facem contact vizual acesta imi zambeste si ii raspund la gest. 
- Esti magnifica, spune sarutandu-mi mana. 
- Multumesc, nici tu nu arati mai rau.
- Mergem? 
- Sigur, spun si ma prind de bratul sau mergand la masina. 

       Atmosfera era placuta. Ne aflam la un bal de caritate la care Ares trebuia sa ia parte in numele parintilor sai. Dansasem deja cateva dansuri iar acum eu stateam pe terasa, sprijinita de balustrada, admirand apusul in timp ce fumam o tigara. 
- Ce priveliste, se aude din spatele meu si apoi Ares vine langa mine sprijinindu-se cu spatele de balustrada.
- Intr-adevar e un apus frumos, spun continuand sa privesc.
- Nu vorbeam despre apus, spune si facem contact vizual. 
- Ti-am spus ca sunt in saptamana aia si nu pot sa fac, spun putin rusinata. 
- Nu vorbeam nici despre sex, Heaven. Uite, de mult timp vreau sa iti spun asta, dar nu a fost niciodata momentul potrivit. Si acum am si baut cateva pahare ca sa imi fac curaj, asa ca vreau sa ma asculti, ca probabil nu o sa iti mai pot spune asta alta data. 
- Nu inteleg.
- Asculta doar. Prima data cand te-am vazut am observat ca esti frumoasa erai si de treaba asa ca am zis ca merita sa incerc sa te abordez. Bineinteles ca ma gandeam doar la sex atunci. Dupa am devenit prieteni cu beneficii totu' bine si frumos. Insa nu stiu cand s-a intamplat, dar cert e ca m-am indragostit de tine. Si de cateva luni ma indragostesc din ce in ce mai tare de tine, de comportamentul tau, de atitudinea ta dominatoare, de ochii tai, de tot ce face parte din tine. 
- Ares..
- Nu credeam ca e posibil ca o fata sa ma faca sa ma indragostesc de ea. Chiar nu credeam. Dar ai aparut tu, si mi-ai facut existenta mai buna. 
- Nu ar fi trebuit sa se intample asta, spun bulversata. Ares, sigur nu ai baut prea mult? spun cu o farama de speranta.
- Foarte sigur. Dar asta nu e reactia la care ma asteptam. 
- Ares, nu pot sa am o relatie. Nu vreau sa am una. Si nici nu simt pentru tine ce simti tu pentru mine. Imi pare asa de rau, sincer, daca as fi stiut ca asta se va intampla, as fi facut tot posibilul sa evit situatia. Imi pare rau, Ares, esti o persoana minunata si chiar nu as vrea sa te ranesc, dar eu nu simt la fel, spun cu parere de rau. 
- Stiam eu ca e o idee proasta sa iti spun, spune deodata iritat. Hai s-o lasam balta. 
- Ares chiar imi...
- Da, da iti pare rau! Am inteles de prima data, spune dandu-si ochii peste cap.
- Cred ca ar fi mai bine sa plec, spun indepartandu-ma.
- Stii chiar nu credeam ce se spune, dar se pare ca e adevarat, adauga si ma opresc confuza.
- Ce?
- Tu chiar ranesti pe oricine se apropie de tine, spune si inghit in sec.
    Nu il mai las sa spuna si altceva ca plec in graba. Il sun pe Anders sa vina sa ma ia, iar acesta ajunge in 20 de minute, timp in care fumez 4 tigari. 
- Esti bine Heaven? spune barbatul privindu-ma ingrijorat.
- Da, opreste la un magazin te rog. 
    Acesta face cum i-am cerut si opreste la un magazin de unde imi cumpar 3 pachete de tigari, stiind ca noaptea asta nu voi dormi. 
- Intri in hibernare de iti faci provizii? incearca barbatul o gluma. 
- Nu am starea necesara, imi pare rau, spun neavand chef de glume. 
- Daca te mai pot ajuta cu ceva, stii ce sa faci, spune cand ies din masina in fata casei.
- Da, da, te sun in caz de ceva, spun si intru in curte. 

       Urc in camera mea, scap de rochie, tocuri si machiaj si ma schimb intr-un costum de baie. Iau din bucatarie o sticla de Sheridan's si un pahar si ies la piscina.
- Felicitari Heaven, ai mai ranit o persoana, imi spun mie si imi aprind o tigara.

     *End of the flashback*


  Regret si acum faptul ca am pierdut prietenia cu el. Acum nu mai am pe nimeni. Intru in casa transpirata si fac un dus rece. Alarma suna si ma anunta ca e ora 7. Urmez aceeasi rutina din fiecare zi. Ma imbrac, imi beau cafeaua si fumez o tigara. Ma simt ca un robot programat sa faca acelasi lucru pentru tot restul vietii. Am venit aici pentru o schimbare in bine dar... ce am obtinut? 

     Ar conta foarte mult pentru mine daca v-ati spune parerea despre acest capitol si, de ce nu, despre carte in general. Daca v-a placut nu uitati sa votati, un vot inseamna o bucurie pentru scriitor. 

P.S.: Nu stiu cand postez!